Gogoşarul este un soi de ardei gras (Capsicum annuum). Constituie o varietate mai puţin răspândită în lume, dar frecvent întrebuinţată în bucătăria românească, nutriţioniştii considerându-ne pe noi, românii, norocoşi pentru că în ţara noastră se cultivă gogoşari.

Gogoşarul are avantajul de a fi foarte cărnos şi zemos, având o coajă subţire şi multă pulpă. Este mai hrănitor şi mai plin de nutrienţi decât ardeiul.

El este bogat nutritiv, oferind organismului cantităţi semnificative de vitamina C, de vitamina A, de vitamina B6, de betacaroten, de vitamina K, de fosfor, de calciu, de tiamină, de acid folic, de magneziu, de cupru şi fiind o sursă foarte bună de fibre, potrivit site-ului nutritiondata.self.com. Deţine o cantitate scăzută de calorii.

Gogoşarul dulce şi alcalin poate fi folosit ca alternativă la ardeiul gras, consumat proaspăt, ca atare, sau în salate. De asemenea, el poate fi un ingredient în ciorbe, în tocăniţe, în tocături; preparat pe grătar sau la cuptor, nu în ultimul rând este unul dintre ingredientele principale în prepararea zacuştei. Chiar şi pus la murat, gogoşarul îşi păstrează multe dintre beneficiile pe care le are pentru sănătate.

Pe lângă proprietăţile nutritive, are şi capacitatea de a combate sau de a preveni unele afecţiuni.

Gogoşarul roşu a fost remarcat ca fiind mai eficient decât celelalte soiuri de ardei gras, în protecţia împotriva bolilor de inimă, datorită concentraţiei mari de nutrienţi. Flavonoidele pe care le conţine împiedică formarea cheagurilor de sânge, fapt care duce la scăderea accidentelor vasculare şi a atacurilor de cord.

Celor care se confruntă cu un nivel ridicat de colesterol li se recomandă deseori să consume ardei iute. Cu toate acestea, mai practic pentru unele persoane şi cu rezultate similare este gogoşarul roşu crud, mai bine tolerat de cei care au o digestie sensibilă.

Varianta roşie la culoare este de 7-10 ori mai bogată în vitamina C şi în beta-caroten (provitamina A) decât cea verde. Compuşii fenolici, în schimb, în special flavonoidele, scad pe măsură ce acesta se coace şi devine roşu, cantitatea lor fiind mai mare când gogoşarul este de culoare verde.

Prin vitamina C pe care o conţine, gogoşarul are un rol important de protejarea oaselor, cartilajelor, dinţilor şi gingiilor. Creşterea oaselor şi menţinerea sănătăţii pielii sunt favorizate de vitamina A, gogoşarul fiind astfel recomandat în alimentaţia copiilor. În plus, vitamina C ne protejează de infecţii şi facilitează absorbţia fierului din legume, precum şi accelerarea procesului de cicatrizare. Gogoşarul roşu conţine vitamina B2 cu rol de reparator în ţesuturi şi care ajută şi la formarea globulelor roşii.

Proprietatea cea mai de preţ cu care au fost înzestraţi gogoşarii ar putea fi considerată cea antioxidantă. Ei conţin unele substanţe aflate pe lista celor care combat cancerul de prostată, cel de vezică, cel de plămâni, cancerul cervical şi cancerul pancreatic, www.gradinamea.ro.

Din grupa carotenoidelor (compuşi antioxidanţi), predominante sunt licopenul şi betacarotenul. Mai multe studii efectuate de coreeni în ultima vreme au scos la iveală şi o legătura între consumul de gogoşari şi incidenţa cazurilor de cancer la sân.

Consumul regulat de gogoşari are un efect benefic şi în cazul unor afecţiuni respiratorii precum astmul, emfizemul pulmonar, infecţiile la plămâni. Ca şi sucul de ardei roşu, sucul de gogoşari poate fi consumat cu încredere pentru a calma şi a vindeca durerile în gât, dar şi pentru a diminua sângerările nazale.

Gogoşarii oferă celor care îi consumă un spectru larg de vitamine şi microelemente; fiind bogaţi în fibre dietetice, proteine vegetale şi cu un conţinut redus de calorii, sunt indicaţi în orice tip de dietă de slăbire. Studii recente au arătat că gogoşarii activează procesul de încălzire a organismului şi măresc rata metabolică, ajutând astfel la arderea mai multor calorii, deci ne ajută şi să slăbim