Duminică, 14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului, care începe sâmbătă şi se încheie pe 24 decembrie.
De regulă, cuvântul sec, din sintagma "lăsatul secului", este înţeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitate însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumeşti.
Trebuie să reţinem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor şi pornirilor trupeşti. În zadar vom ţine post, dacă vom continua să fim cuprinşi de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deşert, etc.
Postul Crăciunului ne aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm şi noi naşterea lui Hristos, potrivit crestinortodox.ro.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.
Hotărârea că toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ţinut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim că înainte de acest sinod, creştinii posteau diferit: unii numai şapte zile, iar alţii şase săptămâni.
Dezlegări în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului avem dezlegare la peste sâmbătă şi duminică. Dar trebuie menţionat că prima săptămâna a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, precum şi ultima săptămâna, în perioadă 20-25 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă şi duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn şi vin.
În tipicul Sfântului Sava se menţionează că în zilele de luni, miercuri şi vineri, trebuie să postim fără untdelemn şi vin. În cazul în care, în aceste zile vom face pomenirea unui sfânt cu o cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului. De exemplu în zilele de 16 noiembrie (Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei), 23 noiembrie (Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfântă Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Măria), 17 decembrie (Sfântul Proroc Daniel) şi 20 decembrie (Sfântul Ignatie Teoforul). Dacă aceste zile vor cădea marţi sau joi, mâncăm peste, iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri dezlegăm numai la untdelemn şi vin, iar peste mâncăm doar dacă se întâmplă să fie hramul bisericii.
Ziua de 24 decembrie poartă denumirea de Ajunul Crăciunului. E o zi de post mai aspru faţă de celelalte zile. Există obiceiul să nu se mănânce până la oră 3-4 p.m. Această practică aminteşte de postul ţinut în vechime de catehumenii care în seară acelei zile primeau botezul şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.
