Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, decizional proiectul de lege al deputatei independente Oana Bîzgan, care măreşte pragurile minime de pedeapsă pentru infracţiunile de natură sexuală, astfel încât persoanele condamnate să nu mai primească pedepse cu suspendare. De asemenea, concubinul mamei, care agresează copilul, nu va mai primi pedeapsă cu suspendare, ci detenţie.

Iniţiativa aduce modificări Codului Penal şi celui de Procedură Penală, menite să crească limitele inferioare ale unor fapte precum viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă, astfel încât prădătorii sexuali să primească pedepse cu închisoarea, potrivit iniţiatoarei, Oana Bîzgan.

Concret, pentru exemplul unui caz de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani în prezent), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani în prezent), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor şi există circumstanţe agravante, şi de la 9 la 18 ani (7-18 ani în prezent) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.

Raportul sexual cu un copil de până la 14 ani se pedeseste cu închisoarea de la 2 la 9 ani ( faţă 7-13 ani în prezent), iar cu un minor între 14 şi 18 ani pedeapsa va fi cu închisoare între 1 şi 5 ani.

Dacă victima e membru de familie sau în grijă, sau folosită pentru materiale pornografice, sau s-a pus în pericol viaţa victimei, delictul se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă victima are 14 - 16 ani, respectiv de la 5 la 12 ani pentru minorii mai mici de 14 ani.

Sexul în faţa unui minor care nu a împlinit 14 ani se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (faţă de 6 luni la 2 ani, în prezent).

Obligarea minorului mai mic de 14 ani să vizioneze materiale pornografice se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Propunerea unui minor de a se întâlni, inclusiv pe net, pentru viol, pornografie etc se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. În prezent, termenul maxim este de un an.

În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în alte circumstanţe agravante.

„Mai mult decât atât, pentru a acoperi cât mai multe dintre situaţiile existente şi pentru asigurarea încadrării faptelor în concordanţă cu gravitatea acestora, modificarea prevede şi extinderea situaţiilor considerate agravante. Astfel, o faptă este considerată agravantă şi atunci când agresorul locuieşte alături de victimă, nu doar când este rudă a acesteia. În plus, şi situaţiile când viaţa victimei a fost pusă în pericol vor fi considerate agravante, în contrast cu prevederile textului legislativ în vigoare, când victima trebuia să demonstreze că a suferit o vătămare corporală”, arată comunicatul de presă emis de deputatul independent.

„Prin iniţiativa votată astăzi vreau să transmitem un mesaj foarte clar – acela că orice persoană care tratează un minor într-un mod nepotrivit trebuie să plătească şi să primească o pedeapsă proporţională cu trauma suferită de către victima sa. Vorbim de ani de zile despre justiţie şi ne revoltăm în faţa unor situaţii grave, dar eşuăm, zi de zi, să ne protejăm copiii de abuzuri. Nu mai putem permite situaţii în care fete de 10-11 ani sunt acuzate de consimţământ, în timp ce abuzatorii, care au de 4-5 ori vârsta lor primesc circumstanţe atenuante şi ajung să nu stea nici măcar o zi în închisoare”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

Potrivit acesteia, în 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, 42,17% cazuri au sfârşit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiţiei. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare şi 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenţie. Dintre persoanele condamnate la executare în detenţie, aproximativ 78% au primit pedepse mai mici de cinci ani. Mai mult decât atât, o altă serie de date furnizate de Direcţia de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, arată că începând cu anul 2014, au existat peste 4500 de cazuri în care persoane condamnate pentru fapte de natură sexuală asupra minorilor au primit decizia de a presta muncă în folosul comunităţii, cel mai adesea în şcoli, centre educaţionale sau alte locuri unde puteau interacţiona cu persoane vulnerabile.

Legea va merge la preşedintele României, pentru promulgare.

Sursa: www.digi24.ro