De-a lungul timpului, s-a ţesut o serie de legende în jurul acestor stânci, care unesc realitatea cu supranaturalul. Unele spun că n-ar fi naturale, ci modelate cu măiestrie şi mult har de mâna omului, alţii că „pietrele“ din vârf de munte emană energii pozitive nemaiîntâlnite, care au apărat ţara de duşmani, încă din cele mai vechi timpuri, iar altele spun că sunt urme ale unei civilizaţii extraterestre.
Ne se ştie încă adevărul, dar formarea stâncilor este una interesantă şi, de aceea, fac parte din minunile naturale ale României.
Se spune că „Atlasul“ din mitologia greacă n-ar fi altul decât vârful Omu din Bucegi, că Prometeu a fost înlănţuit de o stâncă de pe acelaşi vârf, că Babele ar fi nişte altare ciclopice ale vechii populaţii pelasge sau că Sfinxul Bucegilor ar fi fost modelat de daci. De altfel, asemănarea izbitoare a Sfinxului cu un cap de dac acoperit cu o cuşmă a îndemnat perpetuarea miturilor.
În ciuda acestor teorii, vin cercetătorii geologi, care spun că ele nu semnifică nimic şi că deja au reuşit să dezlege „misterul“ Sfinxului: „Pentru noi, geologii, atât Sfinxul, cât şi Babele reprezintă o modelare simplă care prin formă doar dau senzaţia că se apropie de ceva mistic sau artistic, care ne duce cu gândul la sculptură. Pentru geologie nu au o mare importanţă. Geologic nu au secrete. Mai profan spus, este un sandvici de straturi de roci cu diferenţiere a durităţii, şi prin fenomenul de abraziune au luat aceste forme. Dar o mare importanţă o au pentru geoturism, şi-aici sunt de acord cu conceptul de minune naturală a României, foarte spectaculoasă de altfel, motiv pentru care a pus probleme şi istoricilor care au încercat să arate că sunt modelate prin intervenţie umană“, precizează Dan Grigore, cercetător la Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti.
Fenomenele meteorologice şi-au spus cuvântul, iar principalii factori care au dus la formarea lor au fost ploaia, vântul, îngheţul şi dezgheţul. Dacă ne referim la domnul de piatră, Sfinxul, trebuie să avem în vedere şi alternanţa rocilor, a gresiilor şi a calcarelor de pe platou. Nu numai natura a fost de vină pentru aceste minunăţii. Importantă a fost şi intervenţia omului, în ceea ce priveşte finisarea acestor forme mai mult sau mai puţin regulate. Până în prezent, nu există nicio dovadă ştiinţifică, care să explice exact fenomenul de formare al doamnelor şi domnului de piatră.
Pentru a putea ajunge la Babele, ai două variante: ori cu telecabina, ori faci o plimbare de la Buşteni, pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor, de la Cabana Piatra Arsă. Durata traseului este de aproximativ 5 ore. Traseul Buşteni–cantonul Jepi este recomandat de parcurs doar vara.
Nu foarte multă lume se încumetă să facă acest traseu pe jos, mai ales dacă nu au antrenamentul necesar. Pentru aceştia există o altă modalitate, care este mult mai comodă. Ei pot ajunge la Sfinxul şi Babele Bucegilor cu telecabina. Aceasta leagă oraşul Buşteni de Cabana Babele, din 11 august 1978, data la care a fost dată în folosinţă. Traseul telecabinei, care urmăreşte Valea Jepilor, are o lungime de 4.350 de metri.
Capacitatea ei este de 25 de persoane, iar durata traseului este de aproximativ 15 minute. Punctul de sosire este în imediata apropiere a Cabanei Babele, la o altitudine de 2.180 de metri. Biletul unui singur drum cu telecabina, pentru un adult, este de 23 de lei, în timp ce copiii sub 12 ani plătesc jumătate din sumă.
În 1982 s-a deschis şi traseul telecabinei ce leagă Cabana Babele de Peştera Ialomiţei, un alt punct de atracţie al zonei.
Cel care a creat reţeaua de telecabine, telescaune şi teleferice în România a fost inginerul braşovean Petre Popa, care în 1965 a înfiinţat în cadrul Institutului Proiect Braşov un birou de proiectare teleferice.
Babele şi Sfinxul, doamnele şi domnul de piatră
23 ianuarie 2020





Din aceeaşi categorie:
În jur de 110.000 de români au petrecut Paştele la pensiuni şi hoteluri din ţară şi au cheltuit circa 7 milioane euro
(18 aprilie 2017)
64 vizualizări
Partidele din Germania au convenit măsuri de 13 miliarde de euro pentru a ajuta populaţia să facă faţă preţurilor mari ale energiei
(24 februarie 2022)
94 vizualizări
Pădurea Copiilor, peste 50.000 de puieţi plantaţi în primăvara lui 2022 cu implicarea a 648 de voluntari
(27 aprilie 2022)
50 vizualizări
Marele Zid Chinezesc este restaurat cu unelte vechi, în stil primitiv
(20 iunie 2017)
354 vizualizări
Timişoara, în finala pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020
(1 mai 2017)
538 vizualizări
Un operator de turism oferă sejururi pe litoral în Coreea de Nord
(19 mai 2015)
157 vizualizări
Peştera Valea Cetăţii – una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei
(23 noiembrie 2013)
249 vizualizări
Cascada Niagara
(12 iulie 2013 - Clara ION)
1069 vizualizări
O avalanşă a lovit un hotel din Elveţia; mai mulţi răniţi
(11 ianuarie 2019)
125 vizualizări
Marea Britanie. Legea certificatului Covid iniţiată de guvern a trecut de parlament, dar cu voturile opoziţiei.
(15 decembrie 2021)
22 vizualizări
Ai o dorinţă? Mergi la “Templul Ursitelor” de la Şinca Veche
(29 noiembrie 2020)
2808 vizualizări
Jeju, "insula iubirii", destinaţie preferată pentru luna de miere
(15 iunie 2014)
1006 vizualizări
Paris. Atac armat în apropiere de fosta redacţie a revistei Charlie Hebdo. Autorităţile precizează că două persoane au fost rănite, iar un atacator a fost prins.
(25 septembrie 2020)
80 vizualizări
Cum procedăm dacă ne întâlnim cu un urs în drumeţie?
(13 august 2021)
61 vizualizări
Comisia Europeană: Ţările din UE trebuie să-i primească pe afganii aflaţi în pericol imediat
(19 august 2021)
32 vizualizări
Un arhiepiscop din Sicilia a interzis reprezentanţilor Mafiei să devină naşi
(19 martie 2017)
349 vizualizări
Peste 600.000 de români au aplicat pentru noul statut de rezident în Marea Britanie, după Brexit. Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2021
(7 octombrie 2020)
69 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Misterul nedesluşit al piramidelor de la Şona
Autor: Cristina IANCU - 2 aprilie 2025
-
Istoria Atenei
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Cele mai periculoase destinaţii turistice pentru femei
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Fructele cu cele mai puţine calorii. Poţi să mănânci oricât, nu te îngraşi
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Lucruri inedite despre mere
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Troler de cabină – Partenerul perfect pentru călătorii uşoare şi confortabile
Publicat la data de 2 aprilie 2025