Peste 100.000 de turişti trec anual pragul Casei memoriale “Ion Creangă” din Humuleşti, muzeul fiind astfel unul dintre cele mai căutate obiective turistice din judeţul Neamţ.
Casa memorială este situată pe strada ce poartă acum numele marelui scriitor, chiar la intrarea în oraşul Târgu Neamţ dinspre Piatra Neamţ şi la intersecţia cu dumul care merge spre zona Mănăstirilor Neamţ, Secu, Sihăstria sau Petru Vodă.
La câteva sute de metri în lateralul casei se află ‘Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri’, după cum avea să rememoreze Ion Creangă în ‘Amintiri din copilărie’.
Casa a fost construită în anul 1830 de Petre Ciubotariu, bunicul din partea mamei scriitorului. În anul 1835, fiul acestuia, Ştefan Ciubotariu, s-a căsătorit cu Smaranda Creangă, de loc din Pipirig, iar ca dar de nuntă au primit această casă.
De la naşterea sa, la 1 martie 1837, şi până la împlinirea vârstei de 16 ani, Ion Creangă a locuit aici, după care s-a mutat în Iaşi pentru restul vieţii, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea.
În curtea muzeului, înainte de a ajunge în faţa singurei intrări în casă, poate fi văzută o expoziţie cu obiecte vechi, de epocă, achiziţionate din sat.
"Avem aici plugul din lemn tras de doi boi dar erau pluguri şi pentru un singur bou. De asemenea, avem o bancă lată, asemănătoare cu calul bălan unde era pedepsită Smărăndiţa Popii cu Sfântul Nicolae (biciul). Mai avem şi cioata adevărată a lui Moş Chiorpec, ciubotarul care lucra curele sau opinci. În expoziţia exterioară sunt şi o vârtelniţă, o grapă veche din lemn, bataliile folosite la ţesut dar şi o păcurniţă unde se punea păcura", a explicat supraveghetorul Maria Roşu.
Locuinţa are intrarea pe partea opusă a străzii, ca de altfel şi curtea interioară. Căsuţa este formată din trei încăperi: tinda (holul de la intrare), cămăruţa pentru alimente, cu oblonul pe unde s-a urcat Nică în pod cu pupăza luată din tei, şi camera mare.
În căsuţă sunt expuse doar câteva obiecte originale, rămase de la părinţii lui Ion Creangă, obiecte păstrate de o nepoată a marelui scriitor. Este vorba de Sofica Zahii Grigoriu care a locuit în această casă până în 1952. Casa a devenit muzeu în anul 1956.
În casa-muzeu sunt obiecte vechi, de epocă, dar achiziţionate din sat şi aduse în casă: războiul pentru ţesut, vârtelniţa, covăţica de legănat copiii, furca şi fusul, mai ales că lui Creangă îi plăcea să toarcă atunci când mergea la şezătoare cu fetele.
De altfel, pe acest teren, gard în gard cu casa memorială, un întreprinzător privat a ridicat un parc tematic cu personajele din operele lui Creangă. Niculina Gârneţ, administratorul acestui parc, a declarat că turiştii care vin la Casa memorială a scriitorului vin şi în parcul tematic pentru a o vedea pe Tuşa Mărioara, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe sau Pupăza din tei.
De asemenea, expoziţia cuprinde ii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar şi obiecte de uz casnic vechi de peste 100 de ani, cum sunt fiare de călcat cu jăratec, zdrobitoare de struguri sau şei de cai
