CNBC prezintă o largă analiză a paşilor pe care Germania i-a parcurs în lupta cu epidemia, reuşind să combată teoriile conspiraţiei şi să îşi convingă populaţia să ţină cont mai mult de ce spun medicii şi oamenii de ştiinţă, decât să plece urechea la zvonuri şi dezinformări.

Deşi nu toţi germanii sunt fanii Angelei Merkel, ca politician, majoritatea îi apreciază stilul obiectiv de a fi. Încă din aprilie, aceasta şi-a folosit formarea ştiinţifică (are un titlu de doctor în fizică) pentru a explica direct populaţiei prin intervenţii video şi televizate termenii utilizaţi de medici şi epidemiologi, pentru a înţelege mai bine noua realitate pandemică.

Dar sistemul educaţional german a jucat un rol esenţial, mai ales că emisiuni tv de popularizare a ştiinţei printre copii au preluat imediat sarcina de explica modul în care funcţionează coronavirusul şi cum poate fi combătută răspândirea acestuia. Nici în Germania nu au lipsit vocile care s-au opus carantinei, pretinzând că epidemia este o farsă. “Avem un sistem educaţional grozav şi toată lumea are acces la el. Oamenii au ascultat toate opiniile şi este clar că o parte a sunat mai rezonabil decât alta”, a comentat Dennis Traub, un cercetător din Hamburg.

Vocea ştiinţei din Germania este Christian Drosten, directorul Institutului de Virusologie şi autorul unor podcasturi ascultate de milioane de oameni. Încă din februarie, acesta şi-a luat rolul în serios, explicând pe înţelesul tuturor ceea ce se întâmplă şi reuşind astfel să spargă bariera dintre lumea ştiinţifică şi publicul larg.

Dar au mai fost şi măsurile administrative care au contat foarte mult, în condiţiile în care formula federală a statului german lasă mult loc de decizie autorităţilor locale şi ar fi putut îngreuna implementarea unitară a măsurilor. Şi aici însă, modelul deschis de comunicare cu publicul a jucat un rol esenţial:

Un sistem de centralizare a locurilor de la ATI şi din spitale, pus pe hartă şi updatat în timp real, astfel încât publicul să vadă permanent care este situaţia. Achiziţionarea şi pregătirea în avans a unor spaţii ATI suplimentare, pentru a avea permanent o rezervă.  Spre deosebire de alte state din Europa de vest, sistemul medical german nu a fost suprasolicitat.

O campanie prin care populaţia a fost încurajată să se plimbe prin parcuri şi să facă sport, în perioada de carantină, păstrând în acelaşi timp distanţarea fizică. Menită să menţină starea de spirit şi sănătatea psihică, campania a fost dublată de lecţii de folosire a platformelor Skype şi Zoom, pentru ca oamenii să rămână în contact cu cei apropiaţi. A avut un rol esenţial în păstrarea distanţării şi după carantină.

Implicarea medicilor de familie în sfătuirea şi direcţionarea oamenilor, indiferent că aveau simptome de coronavirus sau de alte boli. Deşi sistemul medical a eliberat de asemenea locuri în spitale suport pentru COVID, populaţia nu a avut sentimentul că alte boli nu mai sunt tratate.

Creşterea permanentă a numărului de teste, nu numai pentru contacţii celor deja depistaţi. Deşi Germania a avut astfel un număr foarte mare de persoane depistate pozitiv (peste 200 de mii până acum) numărul deceselor (peste 9000) este foarte scăzut, datorită posibilităţii de a trata devreme cazurile cu comorbidităţi şi potenţial de agravare.

O aplicaţie de mobil pentru urmărirea contactelor. Peste 15 milioane de germani (20% din populaţie) şi-au instalat-o, iar mai mult de 500 de persoane testate pozitiv au folosit aplicaţia pentru a-i avertiza şi pe ceilalţi că ar fi putut fi infectaţi.

Sistemul de reducere a orelor de lucru, în locul concedierii, în baza unei subvenţii guvernamentale (Kurzabeit), implementat încă de la recesiunea din 2008, a jucat un rol esenţial în calmarea populaţiei şi reducerea stresului privind pierderea locului de muncă. 10 milioane de germani au beneficiat de acest program, de la începutul pandemiei.

Mobilizarea comunităţilor pentru a depşi criza de măşti şi echipamente de protecţie. La începutul epidemiei medicii s-au confruntat cu aceeaşi criză a acestora ca peste tot în lume, câţiva dintre ei filmându-se şi distribuind pe reţele mesaje în acest sens. A existat chiar o campanie cu medici care s-au pozat nud, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei. Răspunsul a fost o mobilizare a populaţiei şi a comunităţilor, care au făcut măşti artizanale pentru medici. Ulterior producţia locală de măşti le-a făcut accesibile la un preţ redus. Germania nu a impus purtarea obligatorie a măştilor în supermarketuri, dar comunitatea ştiinţifică insistă asupra acestei măsuri. Ea ar putea fi adoptată în curând.

Efectul Merkel. Indiferent că au votat-o sau nu, majoritatea germanilor sunt de acord că ea este liderul potrivit pentru a conduce naţiunea într-o stare de criză, aşa cum este pandemia.

Sursa: www.biziday.ro