Castelul-calendar se află lângă localitatea mureşeană Zau de Câmpie şi este o clădire unică în România. Din păcate, monumentul istoric a fost neglijat de autorităţi şi este într-o stare avansată de degradare.
Istoria construcţiei începe în primii ani ai anilor 1900, când a fost construită de către baronul Istvan Ugron, care era ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia.
Se pare că diplomatul maghiar a comandat castelul pentru a o curta pe una dintre fetele ţarului Nicolae al II-lea.
Clădirea are 365 de ferestre, 52 de camere şi patru turnuri. Toate aceste detalii sunt trimiteri evidente la calendar, anul având 365 de zile, 52 de săptămâni şi patru anotimpuri.
De asemenea, castelul are 12 holuri (luni într-un an) şi şapte terase, câte zile are o săptămână.
Baronul nu a reuşit să o cucerească pe prinţesa Rusiei, care ar fi cerut ca drumul până la castel să fie pavat cu bani de aur. Mai mult, câţiva ani mai târziu, în 1917, ţarul Nicolae al II-lea şi întreaga sa familie au fost ucişi de către sovietici.
„Se împlinesc 97 de ani de la execuţia ţarului Rusiei cu întreaga familie, interesant aţi prins data asta. În 1899, Ugron Istvan avea 37 de ani şi s-a gândit el să facă un castel altcumva decât există pe unde a fost el prin Europa”, a povestit istoricul Ioan Dorim, pentru Digi 24.
Castelul-calendar a fost construit în 1911, iar în perioada comunistă a fost naţionalizat şi a fost, pe rând, sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, şcoală, depozit de cereale şi casă de copii.
Monumentul istoric aparţine în prezent Consiliului Judeţean Mureş, dar este în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Autorităţile au neglijat imobilul, care este închis în acest moment. Există un plan de accesare al unor fonduri europene pentru transformarea castelului în centrul de zi pentru copii nevoiaşi şi persoane cu handicap.
Există, bineînţeles, probleme în acest sens:
„Cum Guvernul de un an şi şapte luni întârzie definitivarea ghidurilor solicitanţilor, noi nu avem pe ce să depunem acest proiect. Şi de doi ani de zile el e în conservare”, precizează Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.
Ministerul Culturii trebuie să dea un aviz pozitiv pentru demararea lucrărilor, care ar urma să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional.
