Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent. Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează uk.businessinsider.com.
Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziune şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.
Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.
Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.
41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.
Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt ”importante şi au un scop înalt” şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:
Abstractizare - abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.
Marcarea valorii - abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:
Funcţia executivă - în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.
Atenuarea gândurilor - asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.
În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.
Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele ”hormonul stresului” - se încadrează în mare parte în limite normale.
Jurnaliştii beau prea mult alcool, nu îşi administrează emoţiile foarte bine şi obţin scoruri sub medie la funcţiile cerebrale de execuţie
21 mai 2017
- citeşte totul despre:
- jurnalisti,
- teste,
- functii,
- alcool,
- gandire




Din aceeaşi categorie:
O avocată liberală a devenit prima femeie preşedinte al Slovacei
(16 iunie 2019)
94 vizualizări
Palatul Bragadiru, istoria necunoscută a Bucureştiului
(30 mai 2020)
3606 vizualizări
Buna Vestire, semnificaţie şi tradiţie
(25 martie 2022)
339 vizualizări
6 cetăţi din Transilvania despre care probabil nu ştiai că există
(5 noiembrie 2015)
274 vizualizări
Agenţia Internaţională a Energiei Atomice trimite material de depistare a noului coronavirus în 40 de ţări
(2 aprilie 2020)
50 vizualizări
Australia a decis anularea, pentru a doua oară, a vizei lui Novak Djokovic. Nu este clar dacă sportivul va fi imediat expulzat, având în vedere faptul că el poate ataca în instanţă şi această decizie.
(14 ianuarie 2022)
173 vizualizări
Moldoveanul Ilan Shor, patronul adversarei FCSB, condamnat la închisoare pentru "furtul secolului"
(20 iunie 2019)
96 vizualizări
Canalul Suez este blocat de o navă de tip container, eşuată. Traficul maritim între Asia şi Europa poate rămâne blocat pentru mai multe zile.
(24 martie 2021)
67 vizualizări
Prinţul Joachim al Belgiei, infectat cu Covid-19 după ce a participat la o petrecere în Spania
(2 iunie 2020)
101 vizualizări
Cum a avut Carol al II-lea o femeie măritată după o înţelegere cu soţul ei? Ce a oferit în schimbul unei partide de amor?
(28 noiembrie 2019)
449 vizualizări
Peştera Scărişoara: minunea din Munţii Apuseni
(1 septembrie 2013)
4749 vizualizări
Şerveţelele umede, un real pericol: De ce ar trebui să fie interzise
(8 ianuarie 2020)
535 vizualizări
Adio, nunţi şi botezuri şi după 15 mai! Când ar putea fi organizate evenimentele cu sute de persoane
(23 aprilie 2020)
786 vizualizări
Un castel în ruină din Franţa a fost cumpărat de aproape 25.000 de persoane din 115 ţări
(27 decembrie 2017)
707 vizualizări
Germania înregistrează cel mai mare număr zilnic de cazuri de coronavirus de pe 18 aprilie – 2.828 de persoane infectate în ultimele 24 de ore.
(7 octombrie 2020)
51 vizualizări
Românii, în top 10 al pasagerilor care depun cu întârziere cererile de compensaţii pentru zboruri anulate sau întârziate
(26 februarie 2019)
70 vizualizări
Ce eroare a admis că a făcut Anghel Saligny la podul de peste Dunăre: „Greşeala asta nu mi-o iert. Trebuia să…”
(5 august 2022)
107 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Superstiţii de Sfântul Gheorghe. Ce este interzis să faci azi, nu ai voie sub nicio formă
Publicat la data de 23 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025