Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent. Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează uk.businessinsider.com.
Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziune şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.
Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.
Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.
41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.
Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt ”importante şi au un scop înalt” şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:
Abstractizare - abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.
Marcarea valorii - abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:
Funcţia executivă - în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.
Atenuarea gândurilor - asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.
În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.
Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele ”hormonul stresului” - se încadrează în mare parte în limite normale.
Jurnaliştii beau prea mult alcool, nu îşi administrează emoţiile foarte bine şi obţin scoruri sub medie la funcţiile cerebrale de execuţie
21 mai 2017
- citeşte totul despre:
- jurnalisti,
- teste,
- functii,
- alcool,
- gandire
(376 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Ce provizii să îţi faci în cazul unei situaţii de urgenţă
(26 februarie 2020)
140 vizualizări
Anul Centenar aduce intrare gratuită la muzeele din Braşov
(27 februarie 2018)
162 vizualizări
Cimitirul maritim de la Sulina, o comoară ascunsă
(18 februarie 2020)
1159 vizualizări
Un castel în ruină din Franţa a fost cumpărat de aproape 25.000 de persoane din 115 ţări
(27 decembrie 2017)
685 vizualizări
Sclavie sexuală în Anglia. 14 românce au fost salvate dintr-un bordel clandestine
(31 martie 2021)
73 vizualizări
Opt pui de raţă sălbatică, salvaţi de poliţişti pe Şoseaua Bucureşti - Ploieşti FOTO
(1 mai 2019)
700 vizualizări
A murit solista grupului Roxette
(10 decembrie 2019)
292 vizualizări
O clădire istorică din România e de vânzare. În preţ intră şi o fantomă
(6 august 2017)
237 vizualizări
Ce măsuri a luat Australia pentru ca la finalul crizei, firmele să poată pleca la drum cu motoarele turate la maximum?
(31 martie 2020)
86 vizualizări
Căpşuni sau căpşune? Când şi cum se foloseşte corect
(3 aprilie 2024)
409 vizualizări
Finlanda. Guvernul a propus miercuri măsura de carantinare a cinci oraşe, inclusiv capitala Helsinki, pentru prima dată de la începutul pandemiei. Măsura trebuie votată în parlament.
(25 martie 2021)
84 vizualizări
Germania: Se discută introducerea obligativităţii vaccinării, pe fondul creşterii numărului de cazuri Covid-19
(22 noiembrie 2021)
79 vizualizări
Grecia. Cutremur de 6.2 magnitudine pe scara Richter, în apropiere de Larissa, în centrul ţării.
(3 martie 2021)
169 vizualizări
Un castel dintr-un sat transilvănean a fost salvat de la ruină de doi orăşeni
(3 iunie 2015)
131 vizualizări
Finlanda. Premierul Sanna Marin (36 de ani) a cerut scuze naţiunii, după ce a petrecut în weekend o noapte întreagă într-un club, fără mască, deşi era contact al ministrului de Externe, confirmat cu coronavirus.
(9 decembrie 2021)
89 vizualizări
Franţa. Creştere bruscă a numărului zilnic de cazuri Covid la peste 10 mii, miercuri, pentru prima dată în ultimele 50 de zile. Germania şi Marea Britanie au înregistrat situaţii similare, pe finalul lunii trecute.
(4 noiembrie 2021)
18 vizualizări
Focare de infectare cu varianta sud-africană a coronavirusului, în Tirol. Comisia Europeană trimite Austriei suplimentar 100 de mii de doze de vaccin Pfizer, pentru a vaccina rapid toată populaţia adultă a regiunii, indiferent de vârstă.
(4 martie 2021)
134 vizualizări
Untul de arahide si glicemia
Untul de arahide poate controla glicemia si apetitul, conform unui studiu recent. Un
Untul de arahide poate controla glicemia si apetitul, conform unui studiu recent. Un
Impactul Inteligenței Artificiale în industria cazinourilor online
În ultimii ani, industria cazinourilor online a evoluat semnificativ, iar una dintre
În ultimii ani, industria cazinourilor online a evoluat semnificativ, iar una dintre
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024
EURO = 4.9705 RON
USD = 4.6276 RON
GBP = 5.8148 RON
Top articole
-
Descoperă anotimpul cu magie şi răsfăţ la AFI Ploieşti!
Publicat la data de 4 noiembrie 2024
-
Donald Trump sau Kamala Harris?
Publicat la data de 5 noiembrie 2024
-
Timiş: Primarul comunei Tomnatic, un avocat şi alte 5 persoane, reţinuţi de procurorii Parchetului European pentru fraude cu fonduri europene
Publicat la data de 5 noiembrie 2024