Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent. Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează uk.businessinsider.com.
Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziune şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.
Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.
Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.
41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.
Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt ”importante şi au un scop înalt” şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:
Abstractizare - abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.
Marcarea valorii - abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:
Funcţia executivă - în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.
Atenuarea gândurilor - asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.
În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.
Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele ”hormonul stresului” - se încadrează în mare parte în limite normale.
Jurnaliştii beau prea mult alcool, nu îşi administrează emoţiile foarte bine şi obţin scoruri sub medie la funcţiile cerebrale de execuţie
21 mai 2017
- citeşte totul despre:
- jurnalisti,
- teste,
- functii,
- alcool,
- gandire




Din aceeaşi categorie:
Casa copilăriei lui Enescu prinde din nou viaţă
(12 august 2015)
237 vizualizări
Sfinxul şi piramida lui Mikerinos din Egipt au fost restaurate
(8 noiembrie 2014)
982 vizualizări
Monica Odagiu, după ce a accidentat mortal un pieton: 'Sunt traumatizată pentru că nu îmi ies din minte acele clipe teribile'
(10 aprilie 2023)
84 vizualizări
Germania. Unităţile de terapie intensivă ating capacitatea maximă. Angela Merkel afirmă că măsurile anti-Covid aflate în acest moment în vigoare nu sunt suficiente pentru a opri creşterea cazurilor.
(8 decembrie 2020)
99 vizualizări
Londra caută „primar” pentru viaţa de noapte
(21 octombrie 2015)
650 vizualizări
Volkswagen renunţă la cel mai popular produs al său
(11 august 2021)
74 vizualizări
Întrebările Brexitului. Va fi nevoie de viză pentru Marea Britanie?
(31 ianuarie 2020)
90 vizualizări
Detalii şocante în autopsia cântăreţei Whitney Houston ajunsă în presă la opt ani de la moarte
(13 februarie 2020)
239 vizualizări
Teritoriul fără niciun caz de coronavirus, dar cu un preţ pe care l-au plătit dur sute de locuitori
(19 octombrie 2020)
166 vizualizări
Roller coaster-ul a împlinit 200 de ani
(16 aprilie 2017)
220 vizualizări
Bolivia,o ţară a contrastelor
(5 decembrie 2013)
695 vizualizări
Ce vitamine sunt eficiente pentru a ne feri de COVID-19 şi de gripă, în sezonul rece
(16 octombrie 2021)
551 vizualizări
Cum este viaţa în Italia, după ce un sfert din populaţie a intrat în carantină
(9 martie 2020)
348 vizualizări
O carte a fost restituită bibliotecii publice din San Francisco după 100 de ani
(19 ianuarie 2017)
256 vizualizări
Muzeul de Arte Decorative Accorsi-Ometto din Torino, Italia
(10 decembrie 2015)
520 vizualizări
Praga, un oraş ca o duminică
(14 noiembrie 2013)
559 vizualizări
Grădinile Reginei Maria vor fi refăcute şi introduse în circuitul turistic
(9 iunie 2015)
291 vizualizări

Ingrediente La borşul pescaresc nu se folosesc decât câteva legume: cartofi, ceapă,

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce s-a întâmplat atunci şi la ce să ne aşteptăm
Publicat la data de 4 martie 2025
-
48 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977! Cântăreaţa Doina Badea a murit, atunci, împreună cu toată familia / Nu i-a fost niciodată găsit trupul!
Publicat la data de 4 martie 2025
-
Tradiţii şi superstiţii de 1 martie şi de ”babe”! Ce nu trebuie să faci până pe 9 martie ca să ai noroc tot anul
Publicat la data de 1 martie 2025
-
Superstiţii la sărbătoarea Mucenicilor, ziua în care munca este interzisă
Publicat la data de 9 martie 2025
-
8 Martie - simbol al luptei pentru drepturi şi prilej de răsfăţ pentru femeile din toată lumea
Publicat la data de 8 martie 2025
-
Bancul zilei din data de 1 martie 2022
Publicat la data de 1 martie 2025
-
Sărbătoare mare pentru credincioşi! Ce trebuie să ştii despre mucenici!
Publicat la data de 9 martie 2025