Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent. Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează uk.businessinsider.com.
Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziune şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.
Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.
Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.
41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.
Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt ”importante şi au un scop înalt” şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:
Abstractizare - abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.
Marcarea valorii - abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.
Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:
Funcţia executivă - în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.
Atenuarea gândurilor - asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.
În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.
Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele ”hormonul stresului” - se încadrează în mare parte în limite normale.
Jurnaliştii beau prea mult alcool, nu îşi administrează emoţiile foarte bine şi obţin scoruri sub medie la funcţiile cerebrale de execuţie
21 mai 2017
- citeşte totul despre:
- jurnalisti,
- teste,
- functii,
- alcool,
- gandire




Din aceeaşi categorie:
In urmă pentru totdeauna. Un studiu al Băncii Mondiale arată că un copil născut azi în România va pierde peste 40 la sută din potenţial
(18 septembrie 2020)
164 vizualizări
Cinci atracţii turistice în Malta
(24 septembrie 2013)
306 vizualizări
Austria ridică duminică măsura carantinei pentru populaţia vaccinată anti-Covid sau care a trecut prin boală. Măsura va rămâne în vigoare pentru cei nevaccinaţi.
(8 decembrie 2021)
84 vizualizări
Explozie în Rusia: Un om a murit şi 18 au fost răniţi
(13 august 2021)
28 vizualizări
O cauză esenţială pentru care nu putem renunţa la fumat
(29 ianuarie 2017)
114 vizualizări
Germania ridică interdicţiile de călătorie în UE la 15 iunie, anunţă Guvernul
(3 iunie 2020)
116 vizualizări
Descoperire în Marea Neagră: «Este cea mai veche epavă din istoria omenirii»
(25 octombrie 2018)
425 vizualizări
Mai vrei la "all inclusive"? Ce spune un bucătar despre meniul din hoteluri
(14 iulie 2016)
700 vizualizări
Au intrat în vigoare noile norme UE privind protecţia consumatorilor. Modificări importante în comerţul online
(9 ianuarie 2020)
90 vizualizări
Ce provizii să îţi faci în cazul unei situaţii de urgenţă
(26 februarie 2020)
144 vizualizări
Destinaţia turistică preferată în 2014 nu mai este Paris, ci Istanbul
(24 aprilie 2014)
216 vizualizări
Organizarea unei nunţi în România, o gaură neagră financiară: cu câţi bani rămân mirii din dar
(20 februarie 2020)
509 vizualizări
Misterul virusurilor mortale care au dispărut fără urmă. Cum ar putea fi folosite în lupta împotriva COVID-19
(22 septembrie 2020)
76 vizualizări
A înflorit laleaua galbenă, floare unică în lume care se găseşte doar în România
(7 aprilie 2016)
947 vizualizări
Cele mai importante superstiţii româneşti
(3 ianuarie 2018)
1156 vizualizări
Un tren cu 700 de pasageri, evacuat!
(17 februarie 2019)
67 vizualizări
Magistraţii au admis cererea de eliberare condiţionată a lui Cristian Borcea
(12 septembrie 2019)
41 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole