1. Dupa culoare: la vinul alb fermentatia mustului are loc separat de pielite si seminte, cu unele exceptii, la cele rosii si in mai mica masura la cele rosé, se practica “maceratia peliculara”.
2. Dupa gradul alcoolic:
– vinuri de masa (alcool < 8,5%)
– vin de masa superior (cu taria intre 8,5 si 9,5)
– vinuri de calitate superioara (cu minim 10 grade alcool) – VS
3. Vinuri de calitate:
– vinuri de calitate superioara (alcool > 10%) – VS
– vinuri cu denumire de origine controlata (alcool > 11%) – DOC
– vinuri cu denumire de origine controlata cu trepte de calitate (alcool > 11,5%) – DOCC
– vinuri DOC culese la maturitate deplina (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 196 g/l) – DOCC-CMD
– vinuri DOC culese tarziu (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l) – DOCC-CT
– vinuri DOC culese la innobilarea boabelor (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de “mucegai nobil” sau culesi la stafidirea boabelor) – DOCC-CIB
4. In functie de acumularea zaharurilor
:– vinuri seci – cu un continut de zaharuri pana la 4,0 g/l inclusiv
– vinuri demiseci – cu zahar intre 4,01 g/l si 12 g/l inclusiv
– vinuri demidulci – cu un continut de zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv
– vinuri dulci – cu zaharuri peste 50 g/l
ONDOV (Oficiul National al Denumirilor de Orgine pentru Vinuri) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC) si a vinurilor cu indicatie geografica (IG), cu consultarea Oficiului National al Viei si Vinului (ONVV) si a organizatiilor de producatori de vinuri din arealul vizat. De asemenea, elibereaza autorizatia de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine controlata, precum si certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlata. (ONDOV) este o institutie publica din Romania, cu personalitate juridica, infiintata in anul 2002 si aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
Sistemul romanesc copiaza sistemul francez, iar Europa respecta in mare parte aceste clasificari, cu mici modificari de la tara la tara. In afara Europei clasificarile tind sa fie dupa soi si zahar decat dupa locul de productie sau regiunea de origine, au existat si unele tentative neoficiale de clasificare dupa calitate.
Din pacate, eticheta nu-ti garanteaza ce e in sticla. Poate fi un DOC extraordinar de prost sau un vin de masa foarte bun, sunt atatia factori care influenteaza vinul…
SURSA: diogenes.ro
Ştii cum se clasifică vinurile?
15 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- vin,
- clasificare,
- must,
- grad,
- superior

Din aceeaşi categorie:
Cozonac
(18 aprilie 2014)
130 vizualizări
Efectele nebănuite ale porumbului fiert
(3 august 2015)
214 vizualizări
Specialişti nutriţie: Fructele nu îngraşă, chiar dacă au fructoză
(28 mai 2019)
114 vizualizări
Zece alimente pe care nu trebuie să le ţii în frigider
(29 martie 2015)
669 vizualizări
Murături în saramură sau în oţet
(29 septembrie 2013)
879 vizualizări
Ce vinuri s-au băut la Oscaruri
(28 februarie 2017)
68 vizualizări
Record mondial la cărat halbe de bere
(5 septembrie 2017)
592 vizualizări
Apicultorii români vor taxe vamale pentru mierea provenită din ţările extracomunitare
(3 aprilie 2016)
221 vizualizări
Îndulcitorii naturali care bat zahărul
(9 octombrie 2014)
182 vizualizări
Terapia cu…mămăligă
(7 septembrie 2013)
372 vizualizări
Sfecla roşie, minunea din bucătărie
(13 noiembrie 2016)
703 vizualizări
Trufe cu ciocolată neagră
(14 iunie 2014)
166 vizualizări
Şase alimente pe care un specialist în toxiinfecţie alimentară nu le-ar mânca niciodată
(30 iulie 2016)
693 vizualizări
Câte pahare de vin trebuie să bem ca să ajutăm ficatul
(30 august 2019)
299 vizualizări
Un desert savuros- îngheţata de zmeură
(13 iulie 2013 - Clara ION)
150 vizualizări
Cât de periculoasă este margarina cu aromă de unt
(16 august 2017)
1284 vizualizări
Îţi place şoriciul? Ce te sfătuiesc medicii să faci cu el
(20 decembrie 2017)
284 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Ce semnificaţie are Învierea Domnului
Publicat la data de 20 aprilie 2025
-
Joia Mare - tradiţii şi obiceiuri
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Ce semnificaţii are Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului
Publicat la data de 18 aprilie 2025
-
Ce nu se ştie despe puterile lumânărilor din Joia Mare
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Începe Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Creştinii celebrează Floriile, care deschid perioada sărbătorilor de Paşte. Peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica
Publicat la data de 13 aprilie 2025
-
De ce nu este bine să mănânci urzici şi oţet în Săptămâna Mare. Semnificaţia nebănuită pe care o au aceste alimente
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Săptămâna Mare. Cele mai mari păcate pe care le poţi face marţi şi joi. Atenţie mare!
Publicat la data de 15 aprilie 2025