1. Dupa culoare: la vinul alb fermentatia mustului are loc separat de pielite si seminte, cu unele exceptii, la cele rosii si in mai mica masura la cele rosé, se practica “maceratia peliculara”.
2. Dupa gradul alcoolic:
– vinuri de masa (alcool < 8,5%)
– vin de masa superior (cu taria intre 8,5 si 9,5)
– vinuri de calitate superioara (cu minim 10 grade alcool) – VS
3. Vinuri de calitate:
– vinuri de calitate superioara (alcool > 10%) – VS
– vinuri cu denumire de origine controlata (alcool > 11%) – DOC
– vinuri cu denumire de origine controlata cu trepte de calitate (alcool > 11,5%) – DOCC
– vinuri DOC culese la maturitate deplina (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 196 g/l) – DOCC-CMD
– vinuri DOC culese tarziu (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l) – DOCC-CT
– vinuri DOC culese la innobilarea boabelor (din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de “mucegai nobil” sau culesi la stafidirea boabelor) – DOCC-CIB
4. In functie de acumularea zaharurilor
:– vinuri seci – cu un continut de zaharuri pana la 4,0 g/l inclusiv
– vinuri demiseci – cu zahar intre 4,01 g/l si 12 g/l inclusiv
– vinuri demidulci – cu un continut de zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv
– vinuri dulci – cu zaharuri peste 50 g/l
ONDOV (Oficiul National al Denumirilor de Orgine pentru Vinuri) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC) si a vinurilor cu indicatie geografica (IG), cu consultarea Oficiului National al Viei si Vinului (ONVV) si a organizatiilor de producatori de vinuri din arealul vizat. De asemenea, elibereaza autorizatia de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine controlata, precum si certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlata. (ONDOV) este o institutie publica din Romania, cu personalitate juridica, infiintata in anul 2002 si aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
Sistemul romanesc copiaza sistemul francez, iar Europa respecta in mare parte aceste clasificari, cu mici modificari de la tara la tara. In afara Europei clasificarile tind sa fie dupa soi si zahar decat dupa locul de productie sau regiunea de origine, au existat si unele tentative neoficiale de clasificare dupa calitate.
Din pacate, eticheta nu-ti garanteaza ce e in sticla. Poate fi un DOC extraordinar de prost sau un vin de masa foarte bun, sunt atatia factori care influenteaza vinul…
SURSA: diogenes.ro
Ştii cum se clasifică vinurile?
15 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- vin,
- clasificare,
- must,
- grad,
- superior

Din aceeaşi categorie:
Iată ce flori sunt comestibile
(13 februarie 2020)
308 vizualizări
Vinurile de Budureasca, opt medalii de aur în concursuri internaţionale
(4 octombrie 2013)
179 vizualizări
Tot ce trebuie să ştii despre ginseng şi chlorella, două tonice excelente
(23 mai 2017)
455 vizualizări
Leguma care se scumpeşte iarna asta. Românii nu-şi vor mai permite să o cumpere zilnic
(16 octombrie 2020)
89 vizualizări
Untul, previne infarctul
(20 aprilie 2020)
221 vizualizări
Cele mai falsificate alimente
(28 aprilie 2017)
705 vizualizări
Cum să găteşti cu vin
(25 august 2013)
1227 vizualizări
Când devin ouăle periculoase pentru sănătate?
(23 martie 2019)
219 vizualizări
Alimentele pe care le consumăm zilnic, pe cale de dispariţie.
(11 iunie 2019)
110 vizualizări
Apă plată periculoasă, retrasă din magazine
(22 martie 2016)
160 vizualizări
Cum tratezi indigestia de după Sărbători
(4 ianuarie 2014)
95 vizualizări
Românii cumpără zilnic otravă cu 1 leu
(8 martie 2015)
300 vizualizări
Alimentele unei diete sănătoase
(12 iulie 2013)
187 vizualizări
ANPC: Jumătate din sortimentele de jeleuri conţin coloranţi extraşi din gândaci
(7 iulie 2016)
683 vizualizări
Lucruri pe care nu le ştiai despre fistic, "aurul verde" al planetei
(25 aprilie 2017)
482 vizualizări
Alimentele acide cresc riscul de diabet
(23 noiembrie 2013)
324 vizualizări
Ghimbirul, sănătatea din bucătăria chinezească
(30 septembrie 2013)
193 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Istoria Atenei
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Cele mai periculoase destinaţii turistice pentru femei
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Fructele cu cele mai puţine calorii. Poţi să mănânci oricât, nu te îngraşi
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Lucruri inedite despre mere
Publicat la data de 28 martie 2025