În ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, pe 9 martie, femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Bărăgan, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici, care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop.

Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor. În Moldova sau Banat, colacii se coc în tavă, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă.

În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate. De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.

Mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcinici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr.

Cele mai bune reţete:

Mucenici munteneşti

Pentru aluat: 1 cană faină albă, liguriţă de sare, cană lapte.

Pentru zeamă: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pentru fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţisoară şi linguriţă coajă de lămâie.

Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit. Între timp pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi „8-urile“ din aluat.

Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Daţi la o parte de pe foc şi doar apoi adaugaţi nucile şi scorţişoara. Se serveşte la temperatura camerei sau rece de la frigider.

Mucenici moldoveneşti

Pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare.

Pentru glazură: 2 ouă, 1 cană de miere, 1 cană de apă şi 250g nuci măcinate.

Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în forma de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc (cca 20 minute). Când mucenicii s-au răcit, se dau miere. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.