Peştera de la Altamira, din localitatea Santillana del Mar, aflată în comunitatea autonomă spaniolă Cantabria, va putea primi din nou vizite după 12 ani.

Autorităţile locale au decis redeschiderea provizorie a grotei în care s-au documentat adevărate cicluri artistice ale preistoriei, cu admiterea a cinci vizitatori pe săptămână, pentru a putea analiza astfel impactul prezenţei oamenilor înainte de deschiderea definitivă, anunţă sâmbătă EFE.

Până în luna august, impactul acestor vizite va fi cercetat îndeaproape, pentru ca ulterior specialiştii să decidă dacă pe viitor, peştera poate primi vizite.

Vizitele turistice regulate înăuntrul peşterii de la Altamira, considerată “Capela Sixtină” a artei rupestre paleolitice, au fost suspendate în septembrie 2002, după ce s-a observat că în interior apăruseră microorganisme care deteriorau picturile.

În 2009, cercetătorii au dezvăluit că peştera Altamira a fost locuită cu 22.000 de ani în urmă, mai mult decât se considera anterior. Ea a fost descoperită în 1868 de un vânător care l-a anunţat pe specialistul Marcelino Sanz de Sautuola. Acesta a cercetat peştera pentru prima oară în 1879 şi a descoperit diferite obiecte, precum şi primele urme ale artei rupestre paleolitice. El arată că picturile aparţin epocii respective, însă oamenii de ştiinţă din acele vremuri nu îl iau în serios.

În 1902, după ce în Franţa au fost descoperite alte urme artistice asemănătoare, datând din paleolitic, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători de atunci, Emile Cartailhac, scrie şi despre peştera de la Altamira şi recunoaşte public faptul că a greşit când a dezavuat descoperirea lui Sanz de Sautuola. În 1917, peştera de la Altamira este deschisă vizitatorilor, iar în 1924 este declarată monument naţional, devenind apoi şi unul dintre cele mai vizitate locuri din Spania.

Peştera a fost aclimatizată pentru vizite şi înăuntru a fost ridicat un zid de protecţie pentru sala în care sunt pictaţi faimoşii bizoni coloraţi, însă în 1970 apar primele semnale de alarmă cu privire la deteriorarea picturilor din cauza transformărilor suferite în acest microclimat artificial. În 1977, peştera se închide pentru prima oară, după decenii întregi de vizite permanente: aici intraseră până atunci, în medie, 4.000 de persoane pe zi.

În ultimele decenii ale secolului trecut administrarea peşterii a fost asumată de Ministerul spaniol al Culturii, iar acesta a organizat şi permis ultimele excavaţii, petrecute în anii 80. În 1982, peştera s-a deschis din nou publicului, cu limite de până la 40 de vizitatori pe zi, în funcţie de anotimp. În 1985, peştera de la Altamira a fost declarată de UNESCO patrimoniu al umanităţii.