A început Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Acestea sunt ultime zile din Postul Paştilor, în care creştinii retrăiesc tensiunea zguduitoare a clipelor de la sfârşitul vieţii pământeşti a Mântuitorului Iisus Hristos. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie specială în desfăşurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului. Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână, se ajunează (nu se mănâncă nimic) până spre seară.

Lunea mare

Luni, în Săptămâna Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de fraţii săi cu treizeci de arginţi. El este o preînchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Acuzat de desfrânare, ajunge în temniţă. În urma tălmăcirii unor vise, este scos din închisoare şi pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinţei lui Hristos asupra păcatelor lumii.

Tot în această zi se pomeneşte smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce. Aceasta este o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că, la judecata de apoi, Dumnezeu nu doar va răsplăti, ci va şi pedepsi pe cei care nu au rodit.

Martea cea mare

Marţi, în Săptămâna Patimilor, se face pomenirea celor zece fecioare. Aceasta este o pildă care spune povestea fecioarelor „cuminţi” şi a celor „nebune”: la întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei, iar celelalte cinci au avut candela fără ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare faţă de ceilalţi, iar candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Miercurea cea mare

În Miercurea Săptămânii Mari, se face pomenirea femeii păcătoase care, în dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos.

Joia Patimilor

În Joia Mare se rememorează Cina cea de Taină, la care Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor şi le-a dat porunca: „Să vă iubiţi unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voi. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”.

Vinerea mare

Vinerea Mare este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisire a tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: „sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, „mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi „înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos: „Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

Sambata mare

În Sâmbăta Mare se prăznuieşte îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad pentru a ridica la viaţa veşnică pe cei adormiţi, iar duminică se sărbătoreşte Învierea Domnului.

Tradiţii şi obiceiuri ce trebuie respectate în Săptămâna Mare

Postul Negru este ţinut pentru a ne ţine departe de boli. În Săptămâna Patimilor, mai sunt respectate câteva obiceiuri, precum: păstrarea liniştii, a tristeţii generale, se fac focuri rituale, se respectă cu stricteţe postul, nu se fac lucruri importante în gospodărie, se face curăţenie în casă şi curţi, nu se munceşte la câmp, se fac sau se cumpără haine noi pentru sărbătoare, se taie vitele şi păsările pentru sărbători, tocmirea lăutarilor pentru hora satului, împărtăşirea la biserică, iertarea reciprocă între oameni, scrie ele.ro.

În Vinerea Mare, nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, se ţine post negru şi nimeni nu ar trebui să lucreze. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Iisus Hristos, care se află acum la cele veşnice. La finele slujbei, se înconjoară biserica cu Sfântul Aer.

În Sâmbăta Mare, gospodinele demarează prepararea bunătăţilor tradiţionale de Paşte, fac curăţenie şi se pregătesc pentru Înviere şi Paşte. Tot în Sâmbăta Mare se taie şi mieii, iar înainte de miezul nopţii, enoriaşii merg la Biserică pentru a lua lumină.

Superstiţii în SĂPTĂMÂNA MARE. Potrivit superstiţiilor legate de Săptămâna Mare, nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg.

– dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţă care o va face incapabilă de lucru tot anul;
morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii;

– în credinţa populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa.

SĂPTĂMÂNA MARE. Dintre obiceiurile din Joia Mare:

– se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort cate o grămăjoară, dacă vreţi să fie şi ei luminaţi pe lumea cealaltă în unele locuri se duc la biserică băuturi şi mâncăruri, care se sfinţesc şi se dau de pomană, pentru sufletul morţilor. În alte părţi se împart la biserică colivă şi colaci;

– o altă tradiţie este nunta (măritarea) urzicilor, adică înflorirea şi, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat, precizează creştinortodox.ro.