Lângă Mangalia există o peşteră unică în lume, o rezervaţie speologică de o importanţă deosebită, un „colţ extraterestru” unde se adăpostesc nişte vieţuitoare complet necunoscute pe Terra până la descoperirea cavernei. Aceasta este Peştera Movile, unică în lume pentru ecosistemul descoperit în interiorul ei.
Peştera de lângă Mangalia a fost descoperită dintr-o pură întâmplare, în urmă cu 27 de ani, în 1986. La vremea respectivă, Ceauşescu dăduse ordinul să se înceapă o investiţie uriaşă într-o termocentrală în zona de sud a litoralului Mării Negre. Făcându-se prospecţiunile geologice pentru şantierul termocentralei, într-un puţ minier s-a zărit o peşteră care nu părea să prezinte caracteristici demne de interes.

Astfel, grupul de cercetători tocmai realizaseră una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, care avea să uimească întreaga lume ştiinţifică, descoperind o lume total ostilă oamenilor, dar şi animalelor şi plantelor de la suprafaţa pământului.

La descoperirea ei de către cercetători, Peştera Movile avea o singură galerie, de o lungime foarte mică, de numai 200 de metri, fapt ce o făcea să pare nespectaculoasă. În capătul peşterii se găsea un lac mic cu apă termală sulfuroasă, însă odată cu exploatarea lui, membrii echipei GESS (Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice) au mai descoperit câteva încăperi mici în care trăiau numeroase vieţuitoare nevertebrate, aparent normale: viermi, melci, gândaci.

35 de specii total necunoscute lumii ştiinţifice

 

Dar în momentul în care aceste vieţuitoare mici au fost studiate cu atenţie de către cercetători, aceştia aveau să descopere nişte rarităţi. Păianjeni, miriapozi, scorpioni de apă dulce, izopode, viermi şi lipitori, dintre care 35 de specii total necunoscute lumii ştiinţifice. Toate au aceleaşi caracteristici, sunt total depigmentate şi lipsite de ochi, însă deţin nişte antene lungi şi prezintă caracteristici şi adaptări specifice mediului cavernicol.

La fel de deosebită şi spectaculoasă a fost descoperirea aici, în interiorul peşterii, a unor bacterii care obţineau energia necesară pentru a supravieţui printr-un proces numit chemosinteză. Acest lucru înseamnă că aceste bacterii, în loc să aibă un metabolism bazat pe arderile de oxigen, aşa cum este normal, extrăgeau dioxidul de carbon şi hidrogenul sulfurat din mediul peşterii. Aici, în peşteră, conţinutul de hidrogen sulfurat se regăsea într-o cantitate de 8-12 mg/l, iar atmosfera era săracă în oxigen, dar bogată în dioxid de carbon.

Aceasta este şi explicaţia pentru care spectaculoasele vieţuitoare de la Movile trăiesc cu dioxid de carbon. Biologii au fost de părere că în acest fel a fost generată, de fapt, compoziţia actuală a atmosferei terestre, cu miliarde de ani în urmă.

În acelaşi timp, a fost frapant pentru specialişti să constate că formele de viaţă de aici trăiesc într-un mediu total lipsit de oxigen, ceea ce pentru organismele din exterior este letal. În Peştera Movile, din contră, acesta era mediul propice sau mai bine zis raiul lor subteran.

O enigmă pentru cercetători a reprezentat-o şi sursa de hrană cu care se alimenta comunitate subterană din Peştera Movile, dat fiind faptul că grota era complet izolată de exterior, iar aici apa de la suprafaţă, apă care transportă frunze şi lemne putrede cu care, în mod normal, se hrănesc vieţuitoarele din subteran, nu se infiltra deloc.

Astăzi, lângă Mangalia, se află cea mai vestită peşteră din lume. Mai există doar o peşteră în America în care au fost descoperite la fel de multe specii, însă aceea are 550 de kilometri, spre deosebire de mica peşteră de 200 de metri de lângă Mangalia.

Marea descoperire din Peştera Movile a fost obiect de lucru şi studiu nu doar pentru cercetătorii din lumea ştiinţifică. De asemenea, ea i-a inspirat pe marii scenarişti din America, care au pus povestea în două producţii de film numite „The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave” şi „The Cave”. Peştera Movile a fost mult timp subiectul presei internaţionale şi mult televizată de cele mai renumite canale de televiziune din afară, precum BBC, National Geographic şi Discovery Channel.

Peştera a atras atenţia până şi cercetătorilor de la NASA. În anii ’90, aceştia au comparat mediul din Peştera Movile cu cel de pe Marte şi au atras în mrejele lor şi pe cei mai buni dintre cercetătorii români care au participat la acest proiect.

Stadiul în care se găseşte acum peştera este unul de stagnare. Nimic semnificativ nu s-a mai întâmplat acolo, deşi potenţialul ştiinţific al peşterii nu este epuizat. Problema o reprezintă puţinii bani care sunt alocaţi cercetării, care şi ei nu sunt direcţionaţi aşa cum ar trebui, către priorităţile reale de care are nevoie peştera pentru a fi exploatată