Sărbătorile de iarnă sunt prilejul potrivit pentru ca tradiţiile şi obiceiurile din folclorul românesc să fie respectate. Anul Nou este una dintre perioadele anului în care scopul acestor datini este acelaşi, să aducă noroc, belşug şi sănătate pentru anul care vine.

România este o ţară care îşi respectă tradiţiile şi obiceiurile, iar când vine vorba despre sărbătorile de iarnă există nenumărate astfel de tradiţii în întreaga ţară. Încă de Crăciun şi până după Anul Nou, în funcţie de zonă sunt respectate datini vechi de sute ani, unele cu scopul de a avea noroc în anul care vine.

La trecerea dintre ani, oamenii îşi spun mereu speranţa în schimbare. Vor o maşină nouă, o casă, să câştige la slots online, să prindă şase numere la loto. Cred că dacă toate aceste lucruri se îndeplinesc dacă respectă anumite datini şi obiceiuri specifice Anului Nou şi despre care se spune că sunt aducătoare de noroc. Iată care sunt aceste datini şi zonele României unde sunt respectate:

Umblatul cu Ursul

Umblatul cu Ursul este un obicei tradiţional zonei Moldovei. Un tânăr îmbrăcat în urs şi la urechi cu ciucuri roşii este însoţit de muzicanţi şi urmat de mai multe persoane cu tobe şi alte instrumente merge prin sate, unde loveşte puternic pământul cu un toiag pentru ca anul să fie bogat şi oamenii să aibă noroc de o recoltă aşa cum îşi doresc. Ziua se încheie cu strigătul peste sat, unde băieţi tineri stau cocoţaţi pe dealuri, copaci sau chiar pe acoperişuri şi „biciuiesc” prin versuri femele care fac descântece şi farmece, leneşii, hoţii, beţivii, fetele bătrâne. În încheiere, pentru a scăpa de rele şi pentru alungarea spiritelor rele sunt rostite versurile „Cele rele să se spele, cele bune să se adune!” şi se aprind focuri.

Sorcova şi Pluguşorul

În zona Sălajului, în prima zi a anului, copiii umblă cu Sorcova şi cu Pluguşorul pentru a le ura oamenilor prosperitate în anul următor. Tinerii pleacă în cete de urători de la două şi până la câteva zeci de persoane merg din casă în casă pentru a le ura gazdelor să aibă noroc. Pluguşorul este mereu însoţit de sunetele de clopoţel, bici şi strigături. Deşi obiceiul a devenit tot mai popular şi este întâlnit şi în oraşele mari, la sate încă există cete de colindători care poartă un plug. Cu Sorcova merg mai mult cei mici, iar tot ceea ce au nevoie este o ramură de brad frumos împodobită sau o crenguţă de copac cu flori de hârtie colorată. Numele vine de la cuvântul bulgar surov, cu referire la ramura proaspătă pentru că se traduce în verde fraged.

Bucate aducătoare de noroc

Bineînţeles, mâncarea nu se putea exclude din tradiţiile şi obiceiurile de Anul Nou. Potrivit unor superstiţii, în anumite zone ale ţării se consumă diferite alimente în noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie. Peşte, dovleac sau între 7 şi 12 boabe de struguri trebuie consumate pentru ca în anul care vine să aibă parte de noroc din belşug. În cazul peştelui acesta se mănâncă în special în zona Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea, oraşe cunoscute pentru cursul de apă. Pentru oamenii de la munte, aceştia vor avea pe masă doar păstrăv, iar în momentul în care este pus pe masă se urează „să fii curat ca argintul şi iute ca păstrăvul din apa limpede de munte”.

Dovleacul trebuie spart înainte, iar dacă se sparge în minimum trei bucăţi atunci membrii familiei vor avea un an cu belşug şi sănătate. În schimb, se spune că dacă dovleacul este stricat, atunci un membru al familie se îmbolnăveşte.

Datinile de Anul Nou aducătoare de noroc sunt respectate cu sfinţenie în multe zone ale României, iar datorită popularităţii lor au fost adoptate si de catre locuitorii de la orase.