Vaccinul Johnson&Johnson va ajunge în aprilie în România, iar autorităţile române au furnizat deja date oficiale despre eficacitatea acestuia, despre posibilele reacţii adverse şi despre felul în care acesta diferă de celelalte vaccinuri autorizate în acest moment la nivelul UE, adică Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

Medicul militar Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, a anunţat că primele doze din vaccinul Johnson&Johnson vor ajunge în ţară la începutul lunii aprilie, prima tranşă constând în câteva zeci de mii de doze. Strategia pentru administrarea acestui vaccin nu a fost stabilită încă, a precizat acesta, dar se consideră că, fiind administrat într-o unică doză, va viza în special localităţile în care accesul la centrele de vaccinare este redus.

Vaccinul Johnson&Johnson poartă numele de Janssen şi are indicaţie de utilizare pentru persoanele care au vârsta de peste 18 ani, deoarece testele clinice, ca şi în cazul celorlalte vaccinuri autorizate în UE, nu au inclus şi voluntari copii sau adolescenţi, astfel încât nu sunt cunoscute datele de siguranţă şi eficienţă în ceea ce îi priveşte pe aceştia.

Vaccinul Johnson&Johnson se administrează într-o singură doză de 0,5 ml, prin injecţie intramusculară. Protecţia asigurată de el începe la aproximativ 14 zile după vaccinare, dar durata acesteia nu este cunoscută, la fel ca şi în cazul celorlalte vaccinuri.

Vaccinul Johnson&Johnson: efecte secundare

Prospectul vaccinului arată că au fost raportate evenimente de anafilaxie, astfel încât la administrare trebuie să fie întotdeauna disponibil un tratament medical şi o supraveghere adecvată în caz de reacţie de tip anafilactic. Astfel, cei care se imunizează cu el vor fi supravegheaţi timp de 15 minute după vaccinare.

Prospectul arată şi că vaccinul Johnson&Johnson poate fi asociat cu reacţii de anxietate, incluzând reacţii vasovagale (sincopă), hiperventilaţie sau reacţii asociate stresului, ca urmare la administrarea injecţiei cu acul. Vaccinarea va fi amânată în cazul persoanelor cu boală acută febrilă severă sau cu infecţie acută. O infecţie minoră sau febra cu valori reduse nu constituie un motiv de amânare a vaccinării. Vaccinul va fi administrat cu prudenţă celor care iau tratament anticoagulant sau celor cu trombocitopenie sau orice tulburare de coagulare.

Vaccinul Johnson&Johnson funcţionează, similar cu cel produs de AstraZeneca, având la bază pe un vector viral nereplicativ, şi nu tehnologia ARNmesager, ca în cazul vaccinurilor Pfizer şi Moderna.

Eficacitatea sa rezultată din studiile clinice este de 67%, faţă de AstraZeneca, cu 60%, sau cele care utilizează ARNmesager, ambele cu o eficienţă de peste 90%. O altă diferenţă faţă de celelalte variante o reprezintă temperatura de stocare -20 grade Celsius, temperatură la care vaccinul poate rezista 24 de luni (se ştie că un inconvenient în cazul vaccinul Pfizer îl reprezintă necesitatea de a fi stocat, până la 6 luni, la -80 grade Celsius. Vaccinul Moderna necesită aceeaşi temperatură ca şi vaccinul Johnson&Johnson, -20 grade Celsius, dar rămâne valabil timp de 6 luni, în vreme ce vaccinul AstraZeneca rezistă 6 luni, între 2-8 grade Celsius.

Sursa: www.elle.ro