Există multe întrebări de unde vin aceste diferenţe, mai ales că sunt ani în care această sărbătoare are loc în aceeaşi zi. După câteva informaţii, aflăm că unii sărbătoresc Paştele potrivit calendarului Iulian, alţii celui gregorian. Aici intervine o întreagă poveste istorică ce merită spusă cu explicaţiile de rigoare.
Există o singură regulă potrivit căreia se stabileste anual data Paştelui
Deşi pare ciudat şi poate ambiguu, există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui. Aceasta a fost stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea sună aşa:Sărbătoarea Învierii Domnului (popular Paşte) va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.Deci cu alte cuvinte există 3 coordonate majore:ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic-luna plină-şi echinocţiul de primăvară-21 Martie. Aşadar, niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică după acest eveniment se organizează sărbătoarea pascală.
Există şi o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume:Dacă această duminică se suprapune Paştelor evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Potrivit acestor reguli, destul de clare şi stricte, nu ar trebui să existe niciun fel de echivoc în a stabili această dată şi totuşi există, pentru că paradoxal cea mai stabilă coordonată din această regulă este cea mai flexibilă-data de 21 Martie. De ce? Pentru că în practica bisericească există nu un singur calendar, ci două:cel iulian şi cel gregorian.
Calendarul Iulian şi Calendarul Gregorian
Calendarul iuliana fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria şi a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obişnuit de 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365, 25 de zile. Acesta înlocuia un calendar roman cu mult mai neclar. Anul obişnuit în vechiul calendar roman era format din 12 luni cu 355 de zile. Periodic se mai adăuga o lună suplimentară, Intercalaris, între februarie şi martie. Intercalaris era formată prin introducerea a 22 de zile înaintea ultimelor 5 zile ale lui februarie, creând astfel o lună de 27 de zile. Intercalaris începea după o lună februarie trunchiată la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 379 de zile. Undeva la 24 de ani apărea această lună suplimentară, dar în practică lungimea anului era hotărâtă de Pontifex Maximus.
Totuşi calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problemă, mai bine zis o imperfecţiune, de care se pare că acesta era conştient:era mai scurt cu 11 minute decât anul astronomic. Cu alte cuvinte, această diferenţă, văzută ca minoră în acel moment, ducea la acumularea unei zile diferenţă în 128 de ani.
Creştinismul şi Biserica s-au născut când încă nu existau diferenţe între calendarul astronomic şi cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilită când diferenţa abia dacă era sesizabilă, deşi învăţaţii vremii atrăgeau atenţia că există nişte discrepanţe între anul astronomic şi cel calendaristic.
Dincolo de acest fapt, între Bisericile din Orient şi Biserica Romei, chiar înainte de Marea Schismă din 1054, existau nişte diferenţe de calculare a Paştelui. Unii considerau echinocţiul pe 21 martie, alţii pe 25. Cert este că şi după reglementarea echinocţiului pe o dată fixă, la 21 Martie, s-a observat că metodele de calcul folosite pentru aproximarea mişcărilor soarelui şi a lunii nu sunt tocmai exacte. În timp, utilizând aceste metode matematice, bisericile au început să folosească un soare şi o "lună" care nu mai corespundeau cu soarele şi luna de pe cer. Divergenţele dintre calcule şi observaţiile astronomice au fost corectate în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian.
Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian.
Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanţă a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. După ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totuşi, această măsură s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident:cea catolică şi cele protestante.
Cel de-al doilea lucru şi cel mai important din cadrul noului calendar a fost, pentru o aproximare mai bună-365, 2422 zile, a regulei următoare:Un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400.Urmând această regulă durata medie a anului calendaristic este de 365, 2425 zile care este o aproximaţie destul de bună.
Modificarea calendarului şi regula de Paşte
Calendarul iulian a rămas în uz în unele ţări până în secolul XX şi mai este folosit încă de mai multe biserici naţionale ortodoxe. Totuşi, la Conferinţa interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit în întreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamănă destul de mult cu cel gregorian, însă el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe:Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963). Discuţiile din 1923 au insistat în primul rând pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de către fiecare biserica ortodoxă în parte când va crede de cuviinţă. Din acest motiv în prezent mai sunt câteva biserici care nu au întrebat calendarul iulian Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci.
Un al doilea punct important în discuţiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Paştelui. Faptul ca unele biserici au decis sa indrepte calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paştelui în cadrul aceleiaşi confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paştele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi pana în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar.
Vedem astfel cum modificări şi reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează şi azi. De exemplu, ortodocşii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe calendarul gregorian (sau de stil nou), şi Pastele după calendarul iulian nerevizuit, pe stil vechi, împreună cu toate celelelalte Biserici Ortodoxe.
De ce catolicii au Paştele mai devreme decât creştinii ortodocşi? Diferenţele dintre calendarul iulian şi calendarul gregorian
16 aprilie 2023
(343 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Cu ce poţi să înlocuieşti cafeaua de dimineaţă pentru a avea la fel de multă energie?
(23 iunie 2020)
125 vizualizări
Destinaţia turistică preferată în 2014 nu mai este Paris, ci Istanbul
(24 aprilie 2014)
214 vizualizări
Medicii de la Spitalul Sfântul Ioan din Bucureşti au reclamat la poliţie nereguli grave ale managementului în lupta cu coronavirus. Procurorii au deschis dosar penal
(24 martie 2020)
37 vizualizări
Nava de croazieră Mehedinţi a fost relansată pe Dunăre
(22 august 2013)
720 vizualizări
Ministrul educaţiei din Estonia a demisionat după ce s-a aflat că a folosit maşina de serviciu în scopurile personale
(22 noiembrie 2020)
245 vizualizări
Ţara care instituie purtarea obligatorie a măştii. Trebuie purtată şi pe stradă
(16 iulie 2020)
114 vizualizări
Insula Hospital, locul unde copiii jucau fotbal cu cranii de om
(11 august 2013)
251 vizualizări
Dr. Mihai Craiu: Vom ajunge la 2.000 de decese până de Paşte. Evoluţia epidemiei de coronavirus din România, asemănătoare cu cea din SUA
(2 aprilie 2020)
3226 vizualizări
În această ţară nimeni nu plăteşte apa, gazul şi curentul! Fiecare om are dreptul la 120 litri de benzină pe lună
(25 februarie 2018)
695 vizualizări
Alte 15.000 de abonamente pentru festivalul Untold au fost vândute în mai puţin de 10 minute
(21 noiembrie 2018)
42 vizualizări
Cum ne igienizăm când ne întoarcem acasă. Important: şi părul trebuie spălat, de fiecare data
(11 mai 2020)
380 vizualizări
German în vârstă de 100 de ani, pus sub acuzare pentru complicitate la 3.518 de crime în lagărul de concentrare Sachsenhausen
(9 februarie 2021)
59 vizualizări
Pompierii din Australia au încins Internetul cu pozele la bustul gol
(15 octombrie 2018)
853 vizualizări
Risc de avalanşă în masivele Făgăraş şi Bucegi
(11 ianuarie 2015)
73 vizualizări
Marea Britanie. Un atacator a împuşcat mortal cinci oameni, între care un copil de zece ani, iar apoi s-a sinucis.
(13 august 2021)
23 vizualizări
Dieta lui Dragoş Pătraru: a slăbit 33 kg fără să facă foamea
(6 august 2019)
1321 vizualizări
Hotelurile şi pensiunile din România au cazat 6,33 milioane de turişti
(2 iulie 2015)
400 vizualizări
Top 5 alimente care te slăbesc fără înfometare
Industria alimentelară de slăbit este plină de mituri. Oamenii sunt deseori sfătuiți
Industria alimentelară de slăbit este plină de mituri. Oamenii sunt deseori sfătuiți
Strategii pentru a câștiga în cazinourile online
Înainte de a te aventura în lumea cazinourilor online, este crucial să ai o
Înainte de a te aventura în lumea cazinourilor online, este crucial să ai o
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024
EURO = 4.9705 RON
USD = 4.6276 RON
GBP = 5.8148 RON
Top articole