Consumul de kefir, usturoi sau napi este recomandat de doctorul american David Perlmutter, în cea mai recentă carte a sa, pentru menţinerea creierului într-o formă bună.

În Statele Unite este în vogă un curent care vizează tratarea bolilor neurologice prin grija acordată la ceea ce se întâmplă la nivelul microbiotei sau florei intestinale, cu alte cuvinte realizându-se o legătură explicită între intestin şi creier, scrie 20minutes.fr.

Pentru neurologul american David Perlmutter, autor al cărţii „Intestinul în ajutorul creierului”, este esenţială preocuparea faţă de bacteriile din organism pentru evitarea depresiei, a sclerozei în plăci, a bolii Alzheimer, autismului şi altor boli. În afară de sfaturile clasice care recomandă consumul de alimente bio, evitarea produselor prelucrate, a conservelor, medicul enumeră câteva alimente care protejează creierul pe termen lung.

Un prim grup este format din alimente „probiotice” sau care conţin bacterii benefice. Sunt alimentele fermentate, îndeosebi varza murată şi produsele lactate cu bifidobacterii sau lactobacili din surse naturale.

Potrivit doctorului Perlmutter, bacteriile joacă un rol multiplu în organism.

„Ele menţin o stare bună a învelişului intestinal, echilibrează PH-ul din organism, joacă rol de antibiotic, antiviral, reglează imunitatea şi controlează inflamaţiile„, afirmă neurologul, care recomandă iaurturi, kefir (produs fermentat pe bază de lapte de capră), kimchi (produs tradiţional coreean din legume şi ardei iute), varză murată şi alimente marinate.

Pentru protejarea creierului se recomandă şi alimente sărace în glucide, în contextul în care tendinţa alimentaţiei moderne este excesul de zahăr şi cereale. Doctorul Perlmutter afirmă că, „cu cât se consumă mai multe zaharuri, cu atât microbiota este mai bolnavă…Trecând în secolul al XX-lea de la o alimentaţie bogată în grăsimi şi în fibre la una bogată în glucide, oamenii au început să sufere de boli ale creierului”.

Astfel, un regim prea bogat în zaharuri şi sărac în fibre ar mări riscul de permeabilitate intestinală, de perturbare a sistemului imunitar şi de inflamare generală, care ar afecta şi creierul. Alimentele indicate sunt legumele verzi, ceapa, roşiile, dovleacul, seminţele de floarea-soarelui, proteinele (din ouă, peşti sălbatici, fructe de mare, carne de pasăre şi vită), zarzavaturi şi condimente.

O stare bună a creierului poate fi menţinută şi cu alimente bogate în grăsimi bune, recomandate de doctorul Perlmutter, a cărui teză nu este însă unanim acceptată. Ea se bazează totuşi pe studiul Framingham realizat în anii 2000 de cercetători de la Universitatea din Boston, care se referă la relaţia dintre nivelul de colesterol total şi performanţele cognitive.

Rezultatul a fost că „cele mai scăzute niveluri de colesterol se asociază cu performanţe cognitive modeste în privinţa gândirii, atenţiei, concentrării şi fluidităţii verbale”. Acest lucru sugerează faptul că un rol protector al creierului i-ar reveni colesterolului. Printre alimentele recomandate în acest sens se numără uleiul de măsline extra, susanul, untul purificat, măslinele, brânzeturile şi seminţele.

Şi alimentele bogate în polifenoli exercită un rol benefic asupra creierului. Această categorie implică remedii naturale pentru sănătatea bacteriilor.

În realitate „plantele produc polifenoli pentru a se proteja. Sunt antioxidanţi puternici, analizaţi în domeniile bolilor cardiovasculare, osteoporozei, cancerului sau diabetului”, arată medicul menţionat. Unele studii au arătat că prezenţa lor în alimentaţie scade marcării de stres oxidativ, ceea ce duce la reducerea riscului de boli neurologice. În acest grup intră vinul, ceaiul, cafeaua şi ciocolata.

Alimentele bogate în probiotice sunt ingredientele „preferate” de bacteriile intestinale, care le asigură creşterea. În lipsa acestor bacterii, alimentele nu ar putea fi digerate. Potrivit lui Perlmutter, probioticele prezintă multe avantaje: reduc afecţiunile asociate cu diareea, contribuie la protejarea împotriva cancerului de colon, ameliorează absorbţia de minerale şi previn obezitatea, inducând un sentiment de saţietate. Nu trebuie ocolite usturoiul, ceapa, napii, sparanghelul şi prazul (toate crude).

Un rol important în protejarea creierului îl are şi apa filtrată, deoarece intestinul uman nu era obişnuit iniţial să absoarbă clor, element indispensabil totuşi pentru o apă curată la robinet. Un filtru de apă aplicat apei menajere ajută la limitarea efectului substanţelor chimice asupra organismului.