Văzând cât de bine s-a integrat Rednic la Dinamo şi cât de bine se simte la Bucureşti, îţi dai seama că tehnicianului i-au lipsit mult atenţia şi reflectoarele din Capitală. Rednic parcă e de o viaţă la Dinamo, parcă n-a plecat decât până la magazin, peste stradă, în tot acest timp în care, printre altele, a antrenat şi Petrolul, punându-i în statistici cinci înfrângeri la rând acasă.

Desigur,  cea mai parte din vină o au situaţia în care se află clubul, problemele grave cu jucătorii importanţi, starea de incertitudine în ceea ce priveşte viitorul echipei.

Dar aceste aspecte nu calmează deloc senzaţia că Rednic a trecut şi n-a lăsat nimic. Data trecută, tot au rămas  Bokila şi Alcenat, chiar dacă rezultalele nu au fost nici atunci cele aşteptate. Acum, nimic! Nu l-aş pune la socoteală pe Tchite, care va zbura cu primul avion după încheierea campionatului.

Trecând toată vina în cârca jucătorilor, fostul tehnician a ascuns destul de bine că nici el nu mai are chef de Petrolul. Drept dovadă, toate declaraţiile lui s-au vaporizat.

Că e ultimul care pleacă: A plecat primul. Geraldo şi Teixeira nu se pun, ei au fost daţi afară.

Că-şi prelungeşte contractul: Nu şi l-a prelungit. Este adevărat, conducerea n-a mai vrut, dar numai după ce Mister a bifat înfrângere după înfrângere şi a adâncit conflictul dintre conducere şi suporteri prin afirmaţii fără acoperire.

Rednic nu face astfel de declaraţii fără să urmărească ceva.

Până la urmă, nici nu mai contează. Văzând comentariile suporterilor petrolişti după plecarea lui Rednic, înţeleg că lupii galbeni nu consideră ca fiind o pierdere despărţirea. Ba, dimpotrivă.

De câteva zile, echipa e pregătită de Teja şi Sinescu. Uitându-te în spate, zici că nici n-a fost. N-a rămas nimic din mandatul lui Rednic, niciun capăt de aţă de care să te legi. Nimic să iei de la el şi să duci mai departe.