Sf. Ilie 2018. Sfântul Ilie, numit şi aducătorul de ploi, este sărbătorit de creştini pe 20 iulie.
Prin rugăciunea sa, Sfântul Ilie, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Că divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, traznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
În perioada să pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sant-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Că divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfântul Ilie, romanii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.
Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stana. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiţii şi superstiţii de Sf. Ilie: ritualul fetelor nemăritate
20 iulie 2024





Din aceeaşi categorie:
Dan Barna, despre atingerea ţintei de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie: Când e vorba de nunta nepotului, de măritişul nepoatei, de botezul unui nou membru al familiei, motivaţiile sunt altele
(11 mai 2021)
53 vizualizări
Protest violent la Pungeşti împotriva gazelor de şist/ Jandarmii, gata să foloseasă forţa
(16 octombrie 2013)
119 vizualizări
AEP: Numărul cetăţenilor din străinătate înregistraţi pentru votul la alegerile prezidenţiale a depăşit 10.000
(10 august 2019)
38 vizualizări
Ministerul de Interne a publicat proiectul Legii persoanelor dispărute.
(2 august 2019)
33 vizualizări
Salariaţii sunt obligaţi prin lege să-şi ia concediul de odihnă anual
(31 ianuarie 2017)
792 vizualizări
Ministerul Educaţiei cere universităţilor strategii pentru creşterea numărului de studenţi
(23 iulie 2017)
359 vizualizări
Deficitul de personal din MAI a crescut la 18.000 de posturi, cel mai mare este la Poliţia Română
(19 iulie 2016)
465 vizualizări
Uniunea Europeană a demarat procedură de infringement împotriva României pentru legislaţia privind emisiile industriale
(18 februarie 2021)
40 vizualizări
Autorităţile au identificat încă trei cazuri de infectare cu tulpina britanică a coronavirusului, în Bucureşti, Cluj şi Covasna. Doar una dintre persoane a călătorit în UK.
(9 februarie 2021)
103 vizualizări
Vaccinare la chiuvetă, în Dolj. Trei persoane, prinse în flagrant în timp ce primeau bani pentru a elibera certificate false COVID
(19 ianuarie 2022)
52 vizualizări
Nu se mai cer autorizaţii pentru construcţia bucătăriilor, toaletelor şi garajelor
(17 noiembrie 2022)
709 vizualizări
Gestul minunat al angajaţilor RATB, în zi de caniculă
(2 iulie 2017)
406 vizualizări
Aproape 500 de instructori auto vor fi specializaţi gratuit în cadrul unei campanii a Poliţiei Române
(22 august 2017)
408 vizualizări
Ortodocşii prăznuiesc Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele
(24 aprilie 2016)
481 vizualizări
Foştii miniştri Ramona Mănescu şi Radu Stroe, citaţi în dosarul accidentului din Apuseni
(8 decembrie 2014)
110 vizualizări
Profesor de la Evaluarea Naţională, infectat cu COVID-19. Cu cine a intrat în contact
(23 iunie 2020)
93 vizualizări
Doi bărbaţi au ajuns la spital, după ce au băut formol crezând că este ţuică
(7 iunie 2021)
43 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole