Sf. Ilie 2018. Sfântul Ilie, numit şi aducătorul de ploi, este sărbătorit de creştini pe 20 iulie.
Prin rugăciunea sa, Sfântul Ilie, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Că divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, traznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
În perioada să pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sant-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Că divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfântul Ilie, romanii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.
Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stana. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiţii şi superstiţii de Sf. Ilie: ritualul fetelor nemăritate
20 iulie 2024





Din aceeaşi categorie:
A răpit amanta soţului şi a dus-o într-un parc. Ce s-a întâmplat apoi...
(6 decembrie 2020)
215 vizualizări
CNAIR redeschide traficul pe Transfăgărăşan, cu aproape două săptămâni mai repede decât în alţi ani
(16 iunie 2017)
387 vizualizări
Alertă! De azi, produsul va fi retras de pe piaţă: Pericol de incendiu! Mare atenţie dacă l-aţi cumpărat
(9 ianuarie 2020)
206 vizualizări
Intoxicată cu mercur, Doina Pană bănuieşte o mână criminală
(9 mai 2019)
142 vizualizări
Românii obligaţi să-şi dea datele de identificare pentru cartelele pre-pay
(2 iulie 2014)
127 vizualizări
Elevi programatori din România au obţinut 40% dintre premiile unui concurs organizat în Irlanda
(22 iunie 2017)
114 vizualizări
Senatul (în calitate de for decizional) a respins iniţiativa legislativă privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care fusese adoptată tacit în Camera Deputaţilor.
(29 aprilie 2020)
243 vizualizări
Cât de periculos e să mergi la terasă, în parc sau la plajă. Cele mai riscante activităţi în pandemie
(8 iulie 2020)
153 vizualizări
O familie de castori creează probleme constructorilor care lucrează la lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva
(11 aprilie 2017)
529 vizualizări
MApN cumpără căşti şi veste antiglonţ
(5 august 2014)
1034 vizualizări
Deputaţii din Comisia pentru abuzuri vor face vizite la penitenciare pentru a vedea condiţiile de detenţie
(18 februarie 2015)
50 vizualizări
Salvamont România, apel către turiştii care fac drumeţii montane: Prevenirea accidentelor montane trebuie să fie prioritatea noastră, a tuturor
(16 august 2022)
30 vizualizări
Comisia Europeană cere din nou admiterea României în Schengen
(28 septembrie 2017)
136 vizualizări
Epidemie de rujeolă în România! Trei copii au decedat
(21 septembrie 2016)
188 vizualizări
Epidemiologul Molnar Geza ne avertizează, în plină pandemie de coronavirus: „Avem un obicei prost, ar trebui să evităm acele alimente”
(27 martie 2020)
131 vizualizări
Tentativa de omor la Ploiesti !
(10 aprilie 2020)
367 vizualizări
Dumitru: Luni voi da un ordin în care reglementăm câte ore trebuie să lucreze acasă un elev pentru teme
(25 noiembrie 2016)
69 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

În zilele noastre, este ușor să pariezi pe meciuri de fotbal live și pe zeci de
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole