Sf. Ilie 2018. Sfântul Ilie, numit şi aducătorul de ploi, este sărbătorit de creştini pe 20 iulie.
Prin rugăciunea sa, Sfântul Ilie, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Că divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, traznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
În perioada să pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sant-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Că divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfântul Ilie, romanii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.
Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stana. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiţii şi superstiţii de Sf. Ilie: ritualul fetelor nemăritate
20 iulie 2024





Din aceeaşi categorie:
1.112 cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19, in Romania!
(23 iulie 2020)
257 vizualizări
Eveniment test cu peste o mie de participanţi, propus pe litoral
(8 aprilie 2021)
27 vizualizări
Casa lui Spiru Haret demolată pentru un bloc de 7 etaje
(20 ianuarie 2014)
173 vizualizări
Oamenii din Târgovişte atenţionaţi prin RO-ALERT în timpul incendiului de joi.
(16 noiembrie 2018)
67 vizualizări
Grecia şi Irlanda intră de duminică pe lista ţărilor din zona roşie, pentru care cei ce vin în România trebuie să stea în carantină, dacă nu sunt vaccinaţi.
(30 iulie 2021)
108 vizualizări
Cioban transportat la Târgu Mureş cu un elicopter SMURD după ce a fost atacat de un urs în Retezat
(16 iulie 2017)
60 vizualizări
Valoarea tichetului de masă creşte la 15 lei. Cum stăm în comparaţie cu alte ţări europene
(2 decembrie 2016)
391 vizualizări
Guvernul PNL-USR taie si banii bisericilor!
(17 februarie 2021)
103 vizualizări
Patru copii luaţi de viitură la Sângeru! O femeie şi un băieţel de 6 ani au fost salvaţi
(31 mai 2019)
933 vizualizări
Profesorii vor primi majorările salariale promise de Guvern în 2008
(18 iulie 2016)
155 vizualizări
IGPR: Peste un milion de certificate de cazier, eliberate de la începutul anului în întreaga ţară
(5 iunie 2017)
123 vizualizări
Septembrie vine cu temperaturi de vară
(1 septembrie 2017)
451 vizualizări
312 de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19,in Romania!
(8 mai 2020)
91 vizualizări
Octavian Jurma: Ne aflăm într-o fază de scădere accelerată a numărului de cazuri / Epidemiologul anunţă sub 5.000 de cazuri pe zi, la jumătatea lunii noiembrie, acesta fiind ”pragul de suportabilitate al spitalelor”
(3 noiembrie 2021)
34 vizualizări
Ministrul Sanatatii: Sa ne obisnuim ca vom trai cu coronavirusul si in urmatorii doi ani
(22 aprilie 2020)
362 vizualizări
Concurs pentru ocuparea funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare judeţene
(10 februarie 2015)
122 vizualizări
Declaraţii contradictorii după tragedia de la Victor Babeş. Ce detalii scoate la iveală ancheta
(14 aprilie 2021)
59 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole