Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis să discute sesizarea făcută de preşedintele Iohannis la legea care stabileşte că aleşii locali condamnaţi cu suspendare nu-şi pierd mandatul pe 6 iulie, cu o săptămână înainte de reînnoirea Curţii.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituţională cu privire la legea statutului aleşilor locali care prevede că cei care au fost condamnaţi cu suspendare nu îşi pierd mandatul.
Preşedintele a sesizat judecătorii Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind statulul aleşilor locali potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept.
"Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept", se arată în sesizarea înaintată CCR.
De asemenea, Iohannis mai susţine că legea aduce atingere luptei anticorupţie.
"Diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România. Se încalcă, în consecinţă art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituţie", se mai menţioneză în sesizare.
Sesizarea CCR este ultima cale de atac, după ce Parlamentul a respins cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ.