"Accidentul vascular cerebral se tratează şi în această perioadă. Pacientul este considerat suspect Covid-19, dar i se dă tratamentul corect şi adecvat. Problema dată de AVC este mult mai serioasă decât problema dată de Covid-19. Cu cât se întârzie intervenţia, cu atat o zonă mai mare de creier moare şi nu poate fi recuperată, iar sechelele sunt în concordanţă", spune dr. Bogdan Dorobăţ, medic primar radiologie intervenţională, la MedLife si Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Dr. Bogdan Dorobăţ explică şi care sunt semnele care trebuie să ne trimită la medic în cazul unui accident vascular cerebral şi cum poate fi prevenit.

Cu ce probleme care ţin de specialitatea dumneavoastră se prezintă oamenii în această perioadă?

Dr. Bogdan Dorobăţ: Prezentările sunt mult mai puţine faţă de perioada similară a anului trecut, sigur că din cauza pandemiei, din cauza ideii că se pot infecta la spital, a internării mai dificile pentru că pacienţii cronici ar trebui să prezinte un test Covid-19 negativ, din cauza locurilor de internare mai puţine, pentru că trebuie să păstrezi anumite reguli de distanţare. Vin cu probleme de patologie cerebrală vasculară, patologie vasculară periferică, probleme de coloana, probleme de ginecologie, oncologice, hemoragii, etc. Patologia cerebrală este urgenţă şi este mai greu să nu te prezinţi la spital. La patologia periferică, unii mai trag de boala lor, poate se prezintă mai târziu la spital sau pot fi puşi pe o lista de programare. La patologia ginecologică, cum ar fi embolizarea fibroamelor uterine, se pot programa în funcţie de locurile disponibile. Patologia cerebrală fiind urgenţă, am tratat-o mai des.

Ce este accidentul vascular cerebral?

Dr. Bogdan Dorobăţ: În primul rând, ar trebui să lămurim ce este accidentul vascular cerebral. Are titulatura populară atac cerebral. Oamenii de fapt nu ştiu la ce spun atac cerebral, pentru ei înseamnă că e ceva cu creierul.

Accidentul vascular cerebral este de 2 tipuri : accidentul vascular ischemic, atunci când se închide un vas de sânge şi care sunt majoritatea cazurilor 85 % din AVC- uri şi accidentul vascular hemoragic, atunci când se sparge un vas de sânge, reprezentând celelalte 15 % dintre cazuri.

Accidentul ischemic este mult mai des întâlnit. Din punct de vedere clinic , pacientul poate prezenta relativ aceleaşi simptome, pentru că e greu uneori să îţi dai seama dacă este hemoragic sau ischemic, de aceea pacientul trebuie să ajungă la un spital de specialitate, este văzut de către medicul neurolog şi se face un examen computer tomografic care în mare lămureşte problema. Ai sânge în creier, este hemoragic. Nu ai sânge în creier atunci cel mai probabil este ischemic. Pentru că, chiar dacă din punct de vedere simptomatologic, pacientul poate fi relativ similar, tratamentul este complet diferit, pentru că odată vrei să deschizi vasul de sânge care s-a înfundat şi în cealaltă situaţie trebuie să închizi vasul de sânge care a dat sângerarea.

Accidentul vascular cerebral. La ce să fim atenţi? Care sunt semnele care trebuie să ne trimită la medic?

Dr. Bogdan Dorobăţ: Semnele care trebuie să alarmeze aparţinătorii, pe cineva din familie, poate şi pacientul, sunt foarte simple în esenţă, dar în acelaşi timp şi este complicat să îţi dai seama, să conştientizezi. Există o scală, se cheamă FAST în engleză şi pe care am încercat şi noi să o traducem în română.

F vine de la faţă, asimetria feţei, faptul că a căzut colţul gurii.

A vine de la amorţeală mână sau picior pe o parte, faptul că pacientul nu îşi mai poate mişca mâna, piciorul sau nu le coordonează cum trebuie.

S vine de la stalcirea cuvintelor, faptul că pacientul vorbeşte greu sau nu vorbeşte deloc sau nu înţelege ce i se spune.

T vine de la timp, cu cât te mişti mai repede cu atât şansele de salvare, recuperare a pacientului sunt mai mari.

Poate fi doar un simptom. În funcţie de de teritoriul din creier care nu primeşte sânge. Dacă accidentul se petrece pe emisferul non dominant, de regulă care este emisferul drept, acolo nu este centrul vorbirii şi pacientul poate să vorbească şi să înţeleagă foarte bine ceea ce i se spune. Dacă este pe emisferul dominant prinde şi vorbirea în general.

Reluând, pe scurt, faţă asimetrica, mână, picior care se mişcă greu sau nu se mişcă deloc şi faptul că pacientul nu vorbeşte sau nu înţelege ceea ce i se spune.

Ce putem face pentru a preveni accidentul vascular cerebral în aceasta perioada?

Dr. Bogdan Dorobăţ: Prevenţia ţine foarte mult de factorii de risc. Sintetizand, accidentul vascular ischemic poate fi dat de două patologii, patologia vasculară şi patologia cardiaca.

Patologia vasculară, a vaselor de sânge, este foarte strâns legată de ateroscleroza. Dacă vorbim de ateroscleroza, factorii de risc sunt fumatul, diabetul, hipertensiunea şi nivelul colesterolului plus factorii genetici. Pentru primii 4 factori normal că se pot face lucruri preventive: să nu fumam, să ne controlam tensiunea arterială şi să luăm tratamentul adecvat recomandat de către medicul cardiolog, să vedem nivelul colesterolului şi să mai umblăm la dietă şi diabetul iarăşi este o boală care dacă este tratată corect, poţi cât de cât să o ţii sub control.

Patologia cardiacă. Pentru că în anumite situaţii inima poate să bată neregulat, aceste tulburări de ritm pot forma un cheag de sânge, care poate să ajungă sus în cap şi să dea problemele despre care discutăm. Pentru pacienţii care ştiu că au probleme cardiace gen fibrilaţie atrială, sau alte tulburări de ritm trebuie să primească un tratament corect pe care trebuie să îl respecte. Aceasta înseamnă în mare partea de prevenţie. Dacă ştii că ai anumiţi factori de risc, să încerci să îi controlezi.

Accidentul vascular cerebral se tratează şi în această perioadă. Pacientul este considerat suspect Covid-19, dar i se dă tratamentul corect şi adecvat. Problema dată de AVC este mult mai serioasă decât problema dată de Covid. Cu cât tratamentul este administrat mai devreme (tromboliza, i se da un medicament care să dizolve cheagul de sânge şi în anumite situaţii când cheagul de sânge este mai voluminos poate închide un vas de sânge cu diametrul mare şi se încearcă scoaterea lui mecanică). Cu cât se intervine mai repede, şansele de a obţine un beneficiu şi recuperarea sunt mai mari. Cu cât se întârzie intervenţia, o zonă mai mare de creier moare şi nu poate fi recuperată, iar sechelele sunt în concordanţă.

Sursa: www.digi24.ro