Parcul Cişmigiu (sau Grădina Cişmigiu) este situat în centrul Capitalei şi este cel mai vechi parc din Bucureşti. Întins pe o suprafaţă de 17 ha, este mărginit de bulevardele Regina Elisabeta (la sud), Schitu Măgureanu (la vest) şi de străzile Ştirbei Vodă (la nord) şi Brezoianu (la est). În partea sud-estică a grădinii se află Colegiul Naţional 'Gheorghe Lazăr'. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu şi una prin strada Ştirbei Vodă.

La începutul secolului al XIX-lea, pe locul actualului parc se afla o dumbravă cu un lac format de izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Ştirbei Vodă. Este menţionat, sub numele de 'Balta lui Dura neguţătorul', într-un document din timpul lui Matei Basarab.

La 10 octombrie 1779, Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, a poruncit să se construiască două cişmele în Bucureşti pentru a avea apă potabilă, una dintre ele fiind făcută pe locul grădinii de azi, înspre strada Ştirbei Vodă.

În apropierea acestei cişmele şi-a construit o casă Dumitru suiulgi-başa, numit de către oameni 'marele cişmigiu' deoarece era şeful serviciului apelor. Cuvântul 'cişmigiu' provine din limba turcă, cişmeaua fiind o fântână publică, iar 'cişmigiul' sau 'cişmegiul' este persoana care se ocupă cu construcţia şi întreţinerea fântânilor publice.

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a ordonat baronului Borroczyn să se ocupe de secarea bălţii şi să transforme terenul într-o grădină publică, dar lucrările au fost amânate. În 1845, terenul din această zonă a devenit proprietatea Sfatului orăşenesc, în acelaşi an începând lucrările de asanare a bălţii.

În 1847 a fost chemat de la Berlin arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer şi numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu şi a altor grădini publice din Bucureşti. Pentru realizarea grădinii, conform planurilor lui Meyer, s-au adus circa 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. El transformă balta într-un frumos lac, iar în centru instalează o fântână arteziană şi este creat şi un canal de legătură cu Dâmboviţa.

De asemenea, au fost trasate şi aleile, folosind fiecare ridicătură de teren pentru o cât mai plăcută vedere de ansamblu. Au fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri şi s-au montat bănci. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Din cauza morţii premature, în 1852, a lui Meyer la vârsta de numai 38 de ani, lucrările de înfrumuseţare a grădinii au fost continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn şi terminate în anul 1854, când parcul Cişmigiu a fost inaugurat în mod oficial.

Treptat, suprafaţa Cişmigiului a fost mărită şi cu o parcelă cumpărată din grădina familiei Cretzulescu, în anul 1852 reuşindu-se împrejmuirea întregului parc. În acest timp, au fost aduşi peşti exotici, lebede şi pelicani. Ulterior, a fost dată în folosinţă şi o minigrădină zoologică cu urşi, lupi, vulpi şi castori.

În anul 1882, Cişmigiul a fost iluminat electric, iar în iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat, ocazie cu care au fost organizate concursuri pe gheaţă.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea a fost montat la intrarea principală în Cişmigiu, vizavi de Primărie, unul dintre primele chioşcuri de ziare din Capitală, acesta găsindu-se şi astăzi pe latura din dreapta a grădinii.

O atracţie deosebită a Cişmigiului a fost restaurantul ridicat de arhitectul Ion Mincu şi numit Monte Carlo. Bombardat în timpul războiului, restaurantul a fost refăcut, păstrându-i-se numele şi în prezent.

În partea dinspre bulevardul Regina Elisabeta a fost amenajată o rotondă în stilul grădinilor din Roma antică, care poate fi admirată şi astăzi: Rondul Roman sau Rondul Scriitorilor. Inaugurat în 1943, rondul adăposteşte busturi cioplite în piatră pe socluri înalte ale 12 mari oameni de cultură români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu. Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan O. Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri. Pe una dintre aleile parcului se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi căzuţi în Primul Război Mondial.

Unicitatea Grădinii Cişmigiu constă în concepţia şi diversitatea materialului dendrologic, regăsindu-se exemplare de arbori ocrotiţi precum: platan (Platanus x acerifolia), molid roşu (Picea excelsa inversa), toreia (Torreya nucifera şi Torreya californica), pinul roşu japonez (Cedrus atlantica), dar şi un arbore relict originar din China, Ginkgo biloba (arborele pagodelor).

În interiorul parcului sunt amenajate spaţii de joacă pentru copii, există şi un debarcader de unde se pot închiria bărci pentru plimbări de agrement pe lac. În timpul iernii, lacul este transformat în patinoar.

Sursa: Agerpres.ro