Regatul Arabiei Saudite, cel mai mare stat din Orientul Mijlociu, cu o suprafaţă de 2.149.690 kmp şi o populaţie de 27.752.316 (2015), după cum se menţionează în publicaţia online The World Factbook (www.cia.gov), sărbătoreşte, la 23 septembrie, ziua naţională, respectiv aniversarea constituirii Regatului Arabiei Saudite, în 1932.
Datorită climei excesiv de aride, teritoriul Arabiei Saudite a fost slab populat de triburi de origine arabă, potrivit www.mae.ro. Primele aşezări urbane datează din secolul al XII-lea î.Hr., ele fiind situate în provincia Hejaz, la Marea Roşie, în zona numită de romani „Arabia Felix”. În interiorul ţării nu s-au aventurat decât triburile de păstori nomazi (beduini).
În secolul al VI-lea, oraşele Mecca şi Medina au devenit importante centre de tranzit pe rutele comerciale care legau Imperiul Bizantin de India şi China şi au cunoscut o perioadă de înflorire.
La începutul secolului al VII-lea, un negustor din Mecca, viitorul profet Mohamed, a pus bazele religiei islamice, inspirată din creştinism şi iudaism, care a fost împărtăşită de triburile arabe din zonă. Islamul a devenit religia oficială a Califatului arab, creat prin cucerirea Orientului Mijlociu şi a nordului Africii, de urmaşii lui Mohamed.
Stabilirea capitalei Califatului arab la Damasc, iar mai târziu la Bagdad, a făcut să decadă rolul oraşelor din Hejaz, Mecca rămânând doar capitală spirituală a Califatului şi loc de pelerinaj important pentru musulmani.
În secolul al XVI-lea, Peninsula Arabă a fost supusă Imperiului Otoman, care şi-a menţinut dominaţia asupra zonei până la sfârşitul Primului Război Mondial.
În secolul al XVIII-lea, în rândurile triburilor din centrul Peninsulei Arabe s-a răspândit o mişcare religioasă puritană, care chema la respectarea valorilor autentice ale Islamului şi la restabilirea Califatului arab. Mişcarea a fost numită wahabism, după numele întemeietorului său, Abdel Wahab.
În acest context nou creat, triburile arabe din provincia centrală Nejd, sub conducerea familiei Al-Saud, au reuşit să cucerească, în intervalul 1800-1818, Peninsula Arabă, sudul Irakului, Palestina şi o mare parte a Siriei. Ele au fost înfrânte, în cele din urmă, de forţe britanice şi egiptene, eşuând astfel prima tentativă de constituire a unui stat saudit.
Începând cu 1902, Abdulaziz, emir din Nejd şi imam al wahabiţilor, reconstituie statul wahabit şi uneşte sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. Ulterior, el a ocupat şi provincia răsăriteană Al-Hasa, a obţinut recunoaşterea Înaltei Porţi, iar în 1915 a semnat un acord care l-a pus sub protectorat britanic. La 23 septembrie 1932, el ia titlul de rege al Arabiei Saudite.
Odată cu proclamarea Regatului Arabiei Saudite (septembrie 1932), Riad devine capitala noului stat. Numără 6.195.000 de locuitori (2015), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov), şi este cel mai mare oraş din ţară. Alte oraşe importante sunt: Jeddah (4.076.000 loc.); Mecca (1.771.000 loc.); Medina (1.280.000 loc.); Ad Dammam (1.064.000 loc.).
Riad s-a dezvoltat în jurul fortăreţei Al Masmak (1865), ce acoperea o suprafaţă redusă, de circa 1 kmp, în cadrul căreia se aflau case tradiţionale din pământ şi cărămidă. Fortul, ridicat din lut şi cărămidă, prevăzut cu patru turnuri şi ziduri groase, este poziţionat în centrul oraşului Riad.
Fortăreaţa a fost reconstruită şi a fost inaugurată ca muzeu în 1995. În cadrul acestuia, sunt expuse perioade din trecutul istoric al Regatului, inclusiv aproximativ 20 de reprezentări ale unor palate din diferite zone ale regatului, conform www.arabnews.com.
Oraşul a beneficiat de pe urma imenselor zăcăminte de petrol, cunoscând o expansiune a construcţiilor în afara vechilor ziduri de incintă.
Prima construcţie majoră în afara zidurilor oraşului a fost Palatul Murabba, ridicat de fondatorul şi primul rege al Arabiei Saudite, Abdulaziz, în perioada 1934-1939, şi care, în prezent, este inclus în Centrul Istoric ”Regele Abdulaziz”, după cum se menţionează pe www.splendidarabia.com. Regele a folosit palatul ca reşedinţă din anul 1938 până la moartea sa, în 1953. Impunătorul Palat Murabba are o formă cubică şi este înconjurat de un zid imens de cărămidă.
SURSA:AGERPRES
