Fondat în “oraşul trandafirilor”, cum era cunoscut în epocă Turnu Severin, de către profesorul şi arheologul Alexandru Bărcăcilă, Muzeul “Regiunii Porţile de Fier”este o destinaţie turistică extrem de atractivă.

Actul de naştere al acestuia îl constituie o primă expoziţie cu materiale arheologice scoase la lumină din incinta Castrului roman Drobeta, situat nu departe de ruinele piciorului Podului lui Apolodor (103-105), organizată la 12 mai 1912 într-o aripă a Liceului “Traian” şi care avea un caracter permanent. Odată cu înmulţirea inventarului de piese de patrimoniu, unele descoperite în diferite şantiere arheologice din zonele riverane Dunării, altele achiziţionate, muzeul s-a mutat în sala I.C. Frimu a Palatului Cultural “Teodor Costescu”, unde va rămâne până în anul 1972, când s-a transferat definitiv în clădirea de azi

 La inaugurare muzeul cuprindea patru secţii în care, astăzi, se află peste 100.000 de exponate, jumătate dintre acestea provenind din paleoliticul superior, celelalte traversând epocile următoare până în secolul XX.

Tot în acest sit arheologic unic în lume, au fost scoase la iveală vestigii de o importanţă covârşitoare pentru istoria civilizaţiei umane. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachite şi de o parte din uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe, ale unui altar de cult şi a peste 65 de morminte datând din perioada 7.300-6.300 î.Hr.

În urma studierii acestor relicve, profesorul Vasile Boroneanţ a tras concluzia în 1960 că o parte din aceste vestigii arheologice, unele conservate la Muzeul “Regiunii Porţile de Fier”, sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi internaţional. Datarea cu carbon radioactiv a aşezării Schela Cladovei confirmă vârsta de circa 8.750 de ani.

Dar nu numai aceasta dă unicitate Muzeului “Regiunii Porţilor de Fier”. În sala I, unde s-a amenajat expoziţia de istorie a comunei primitive de la paleoliticul superior (aproximativ 30.000 de ani î.Hr.), sunt expuse unelte din silex colectate din peştera lui Climente şi Cuina Turcului, săpăligi din corn de cerb utilizate în agricultură, săgeţi din os şi dinţi de animale, vase unicat pentru serviciul religios şi păstrarea hranei.

O atracţie deosebită o reprezintă urnele, statuetele şi podoabele specific culturii Gârla Mare, ornate cu motive spiralice şi incizate, ceramica respectivă rivalizând cu cea cucuteniană.

Tot în această sală este expus, în copie, fiindcă originalul se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, marele tezaur de la Hinova (sec. XII î.Hr.), descoperit de fostul director al muzeului, Mişu Davidescu, în greutate de aproximativ 5 kilograme de aur de puritate 980? (24 de carate), compus din podoabe pentru frunte (diadema), pentru păr (inele de buclă), pentru gât (coliere din elemente romboidale, sferoidale, clopoţei, cercei, gheruţe) şi mâini (brăţările) şi un manşon cu butoni în greutate de 580 grame.