Pentru mulţi români  nu există iarnă fără câteva borcane de murături în cămară. Este o dispută veche între cât de gustoase sunt murăturile făcute în saramură în comparaţie cu cele făcute în oţet sau care dintre cele două metode este mai sănătoasă. Amândouă au şi avantaje, şi dezavantaje.

Murături în oţet

Este metodă care îţi asigură rezultate rapide, pentru că nu trebuie să aştepţi prea multe zile pentru a putea să guşti legumele sau fructele murate astfel. Se potriveşte pentru castraveţi, morcovi, conopida, ardei şi gogoşari, dar şi pentru cireşe sau mere. Practic, peste ingredientele (tăiate sau lăsate întregi) se toarnă soluţie fiartă şi răcită pregătită din apă, oţet, sare, ierburi, condimente şi uneori şi zahăr.
Dezavantajul este că în unele reţete e nevoie ca după sigilarea borcanelor, acestea să fie sterilizate în apă fierbinte sau la cuptor. Asta înseamnă un timp mai lung de preparare. Un alt dezavantaj este că prin murarea în oţet sunt distruse culturile naturale de bacterii şi enzimele benefice pentru sănătate.

Murături în saramură

Unele legume cum sunt castraveţii, varza, vinetele sau dovleceii sunt mai gustoase dacă sunt murate în saramura, adică într-o soluţie făcută din apă şi sare. Această metodă înseamnă, de fapt, murarea prin fermentare. În timpul procesului de murare sarea extrage lichidul din legume şi bacteriile care se formează în mod natural încep să consume zaharurile şi producă acidul lactic, printre alte substanţe.
Acidul lactic reduce pH-ul lichidului la un nivel care conservă legumele. Prin fermentare legumele dezvoltă o aromă şi un gust specific.
Dezavantajul acestei metode este timpul lung de care este nevoie pentru murarea perfectă, dar un avantaj demn de luat în seama este ca legumele murate astfel sunt uşor de digerat şi conţin enzime benefice pentru organism.