Furnizorii de servicii de cumpărături online cer Uniunii Europene să ia noi măsuri împotriva Google, pe care o acuză că nu le oferă condiţii concurenţiale corecte, relatează Reuters.

Google a anunţat în 2017 că va permite companiilor concurente să liciteze pentru reclame în partea superioară a unei pagini de căutare, oferindu-le în acest fel şansa de a concura de pe poziţii de egalitate, după ce Comisia Europeană a amendat-o cu o sumă record de 2,4 miliarde de euro.

”Propunerea Google nu respectă decizia UE”, afirmă 19 companii într-o scrisoare adresată comisarului Margrethe Vestager.

Google susţine că respectă ordinul Comisiei Europene.

Site-ul britanic de comparare a preţurilor Foundem, a cărui plângere a dus la declanşarea investigaţiei UE, firma franceză Twenga şi alte companii în domeniul căutărilor pentru călătorii, hărţilor digitale şi publishing-ului se află printre semnatarele scrisorii.

”Actuala propunere a Google nu este mai bună decât propunerile făcute de Google în perioada comisarului Almunia, iar în unele privinţe este mai proastă”, afirmă reclamantele, referindu-se la predecesorul lui Vestager, care a încercat să ajungă la un acord cu Google fără să amendeze compania.

Autoritatea pentru concurenţă a UE a anunţat că ştie aceste îngrijorări şi că a solicitat opinii atât din partea firmelor respective cât şi a Google.

”Scrisoarea prezintă mai multe argumente pe care Comisia le-a analizat deja, în cadrul evaluării măsurilor propuse de Google”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al autorităţii.

Un purtător de cuvânt al Google, Al Verney, a spus că aceasta oferă companiilor concurente condiţii corecte.

”Conform cerinţelor, serviciile de comparare a cumpărăturilor au aceleaşi oportunităţi ca şi Google Shopping pentru a afişa reclamele de cumpărături pe paginile de căutare ale Google”, a spus Verney.

Google poate fi amendată cu până la 5% din media cifrei de afaceri zilnică, dacă nu respectă ordinul UE.

În 2008, autorităţile de reglementare din UE au amendat Microsoft cu 899 de milioane de euro, pentru că nu a respectat o decizie din 2004 şi cu alte 561 de milioane de euro în 2013 pentru nerespectarea unei decizii din 2009.