Primirea mitei prin "intermediar", similară cu utilizarea contului escrow în relaţiile comerciale, ar fi fost propusă chiar de Radu Mazăre, care îi dezvăluia lui Elan Schwartzenberg preferinţa pentru un astfel de cont: "Eu, de când am învăţat să fac business, am învăţat să lucrez cu contul escrow".

Informaţiile apar în documente din dosarul de mită al primarului Constanţei, obţinute de Mediafax

Mecanismul utilizat pentru primirea mitei de către Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern seamănă, susţin anchetatorii în respectivele documente, cu utilizarea contului escrow în relaţii comerciale.

Contul escrow, explică anchetatorii, este un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanţilor la tranzacţii comerciale. Principala caracteristică a contului escrow este că permite depunerea sumelor in favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiţionata de îndeplinirea unor condiţii contractuale. În acelaşi timp, deponentul are posibilitatea recuperării integrale a disponibilului din cont în cazul în care partenerul nu îşi îndeplineşte obligaţiile.

Acest mecanism, susţin procurorii, a fost, probabil, propus de Radu Mazăre, care, într-o convorbire cu Elan Schwartzenberg din martie 2012, îşi arăta preferinţa pentru utilizarea contului escrow: "Altceva să-ţi spun şi cu asta încheiem discuţia: Escrow! Eu, de când am învăţat să fac business, am învăţat să lucrez cu contul escrow".

În acest context, procurorii arată, în aceleaşi documente, că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la Mazăre pentru că se bucura de încrederea celor doi, fiind astfel un garant că fiecare dintre aceştia îşi va îndeplini "obligaţiile" asumate, respectiv "Morgenstern Avraham era sigur că Schwartzenberg Emilian îi va transfera banii primarului Mazăre Radu Ştefan doar în momentul în care era sigur de efectuarea de către acesta a demersurilor favorabile societăţii sale, iar Mazăre Radu Ştefan era sigur că, odată banii transferaţi de reprezentantul societăţii Shapir în conturile lui Schwartzenberg Emilian, îi va primi de la acesta din urmă pe măsură ce va facilita câştigarea licitaţiei de către societatea Shapir".

Transferul banilor de la Morgenstern către fraţii Mazăre s-a făcut, în trei tranşe, printr-o firmă a lui Schwartzenberg, operaţiunile fiind justificate ca onorarii (fees), susţin anchetatorii.

Informaţiile legate de traseul banilor au rezultat din analiza documentelor bancare, a ordinelor de plată şi a extraselor aferente conturilor deţinute de Melici Management Inc, beneficiar real Elan Schwartzenberg, de la banca LGT Bank din Liechtenstein. "Aceste documente au fost obţinute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, însă, în baza comisiei rogatorii cu autorităţile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obţinut acordul de folosire a acestor documente", mai spun procurorii DNA care instrumentează dosarul.

Întrebat de anchetatori despre transferurile de bani de la firma lui la cea a lui Schwartzenberg, Avraham Morgenstern le-a spus anchetatorilor că nu reţine care a fost scopul lor, precizând însă că între cele două societăţi era încheiat un contract de consultanţă din partea firmei Melici către Larton.

Procurorii mai spun că, odată ce Mazăre i-a dat lui Morgenstern "dovezi de încredere" între care emiterea unei autorizaţii la 19 iulie 2011, omul de afaceri israelian a făcut, nouă zile mai târziu, primul transfer de bani către firma controlată de Schwartzenberg.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern, care i-ar fi dat mită 175.000 de euro pentru a-şi asigura câştigarea contractului pentru construirea locuinţelor sociale din campusul "Henri Coandă", vor fi cercetaţi în libertate, sub control judiciar, a decis, miercuri seară, ICCJ.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu este definitivă, ea putând fi contestată la aceeaşi instanţă.