Congresul PMP se reuneşte la Sala Palatului, partidul urmând să-şi schimbe denumirea în "Mişcarea Populară", aşa cum a propus recent Traian Băsescu, fostul preşedinte fiind de altfel aşteptat să-şi depună candidatura pentru şefia formaţiunii. Cătălina Bozianu, preşedintele PMP Prahova, ar putea deveni vicepreşedinte la nivel naţional al partidului
Deşi actualul preşedinte al PMP, Eugen Tomac, declara, miercuri, că va lua o decizie privind reînnoirea candidaturii sale pentru şefia PMP, după şedinţa de vineri de la sediul partidului acesta a spus că "încă se poartă discuţii". Surse din PMP spun că o astfel de decizie depinde de anunţul pe care ar urma să îl facă Traian Băsescu, cu privire la depunerea candidaturii sale pentru şefia PMP.
Atât purtătorul de cuvânt al PMP, Bogdan Gamaleţ, cât şi actualul preşedinte al formaţiunii, Eugen Tomac, au spus că încă se poartă discuţii privind candidaturil la şefia partidului, refuzând să precizeze dacă este vorba despre un candidat unic sau despre mai multe intenţii declarate de preluare a conducerii formaţiunii.
În urma discuţiilor prelungite dintre liderii PMP, care au avut loc vineri, actuala conducere a partidului a căzut de acord doar asupra listei vicepreşedinţilor care vor fi desemnaţi la Congresul de sâmbătă.
Surse din PMP au declarat, vineri seară, pentru MEDIAFAX, că la Congresul de sâmbătă partidul ar urma îşi să desemneze zece vicepreşedinţi, între care deputaţii Petru Movilă, Ştefan Burlacu, Clement Negruţ, Adrian Gurzău, precum şi Mihaela Stoica, înscrisă joi în partid. Preşedinţii de filiale care vor candida pentru funcţia de vicepreşedinte PMP sunt Claudiu Palaz - Constanţa, Cătălin Cristache - Galaţi, Cătălina Bozianu - Prahova, Roxana Iliescu - Timiş.
În situaţia în care actualul preşedinte PMP, deputatul Eugen Tomac, va decide să nu candideze pentru un nou mandat, în favoarea unui alt candidat la şefia partidului, care ar putea fi Traian Băsescu, Tomac s-ar putea alătura noii structuri de conducere a formaţiunii, în calitate de vicepreşedinte.
În cadrul lucrărilor Congresului vor avea loc alegeri pentru preşedinţia partidului, pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de Cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.
Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a înscris în PMP în 9 octombrie, afirmând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.
El a mai spus că motivul major al revenirii sale în politică este că, nemaiputând lăsa moştenire un PDL, va lăsa o Mişcare Populară.
"Acestea sunt câteva motive, în afară de motivul major, că nemaiputând lăs moştenire un PDL, o să las o Mişcare Populară", a spus Traian Băsescu.
La o zi după înscrierea în partid, Traian Băsescu a participat şi la reuniunea Colegiului Naţional al formaţiunii, unde a propus ca formaţiunea politică să se numească doar "Mişcarea Populară".
"Congresul din 24 octombrie, foarte important, trebuie să fie un Congres de relansare a partidului, pe de-o parte, şi care să aibă şi semnificaţia lui în schimbarea denumirii, care mie nu îmi place că este PMP, (...), vă consult, cred că Mişcarea Populară este suficient, lăsând electoratului posibilitatea să opteze. Nu ar trebui să avem un singur curent de dreapta", a declarat atunci fostul preşedinte Traian Băsescu.
Băsescu a mai spus că România nu trebuie guvernată în funcţie de doctrine, ci de priorităţi, lucru care se întâmplă în majoritatea statelor europene.
"Trebuie să acceptăm că în interiorul Mişcării Populare pot fi curente şi mai la stânga şi mai la dreapta, decât, spre exemplu, opţiunea de dreapta pe care eu o afişez fără reţinere", a subliniat Traian Băsescu.
