Deputatul independent, fost USR, Adrian Dohotaru, a anunţat vineri că a depus un proiect de lege pentru amânarea alegerilor parlamentare până în martie 2021.

Anunţul lui Dohotaru vine după ce joi seară, la Antena 3, preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat că partidul pe care îl conduce ia în calcul amânarea alegerilor parlamentare din cauza pandemiei de coronavirus (detalii aici).

Pe 29 septembrie, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Iohannis şi a decis că Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare din acest an (detalii aici).

Guvernul a stabilit deja data alegerilor parlamentare, prin hotărâre, pentru ziua de 6 decembrie 2020.

De menţionat că deputatul Dohotaru este autorul iniţiativei legislative, adoptate cu voturile PSD, care ar creşte cheltuielile bugetare pentru beneficiile sociale cu peste zece miliarde de lei pe an. De asemenea, Dohotaru nu a votat moţiunea de cenzură împotriva GUvernului Dăncilă şi nici învestirea Guvernului Orban în Parlament.

Potrivit proiectului iniţiat de Adrian Dohotaru:

Art. 1. – Data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, se stabileşte în ziua de duminică, 14 martie 2021.

Art. 2. – Perioada electorală a alegerilor prevăzute la art. 1 începe la data de 13 ianuarie 2021.

Ce spune Constituţia:

ARTICOLUL 63

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

Cum îşi motivează Dohotaru iniţiativa:

Contextul epidemiologic actual este caracterizat prin creşterea alarmantă a infectărilor cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) atât în România cât şi în alte ţări din Europa şi din întreaga lume (aşa-numitul „val 2”, mai puternic decât cel iniţial din primăvara anului 2020). De asemenea, spitalele destinate COVID-19 şi în special secţiile de terapie intensivă care tratează pacienţi cu COVID-19, au o capacitate care nu poate fi practic semnificativ extinsă curând din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensivă.

În plus, trebuie avută în vedere şi apropierea sezonului rece, care face puţin fezabile soluţiile temporare de tip servicii medicale acordate în corturi, în schimb face iminentă creşterea incidenţei cazurilor de gripă sezonieră şi a diverselor infecţii respiratorii sezonier.

Oricum, spre deosebire de mai multe ţări occidentale cu un stat social dezvoltat, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile medicale ( şi care totuşi în multe cazuri au fost depăşite în primăvară cu ocazia ”primului val”), România are un sistem sanitar mult mai slab dezvoltat, aproape la capătul puterilor, cu rezilienţă redusă, astfel că care trebuie cu atât mai mult evitată supraaglomerarea spitalelor, mai ales înainte de Sărbători.

Un alt motiv care stă la baza prezentei legi ţine de dimensiunea socială şi de accesul la procesul democratic a categoriilor de populaţie defavorizate. Pe de o parte, categoriile sărace sunt cele mai expuse în faţa riscurilor infectării cu virusul SARS-CoV-2, condiţiilor de locuire şi igienă precară, alimentaţiei deficitare şi accesului precar la servicii de îngrijire medicală. În 2018, mai mult de o jumătate de milion de români au renunţat la a obţine îngrijire medicală întrucât nu îşi permiteau costurile, conform Institutului Naţional de Statistică. Accesul limitat la îngrijire medicală duce în timp la cronicizarea bolilor – fiecare al cincilea român suferă de o problemă medicală cronică sau de o formă de invaliditate.

Pe de altă parte, categoriile sărace sunt private nu doar de accesul la servicii medicale, ci tot mai  mult de accesul la procesul electoral. Absenteismul la vot al românilor săraci a cunoscut o creştere fulminantă după 1990 – de la 11% în alegerile din 1992 se ajunsese la 66% absenteism în rândul celor săraci în 2014. Românii săraci nu par să se simtă reprezentaţi pentru că multe dintre problemele cu care ei se confruntă sunt tot mai puţin prezente pe agenda politică.

Sursa: www.g4media.ro