Românii din străinătate votează începând de vineri, ora locală 12.00, şi au la dispoziţie trei zile în care pot merge la una din cele 835 de secţii de votare din străinătate. Primele secţii s-au deschis deja în Noua Zeelandă, Australia, Japonia, Coreea şi China. HotNews.ro prezintă tot ce trebuie să ştii despre alegeri, inclusiv harta interactivă a secţiile de votare din diaspora şi situaţia pe ţări. Ministerul de Externe a anunţat că problemele tehnice, extenuarea personalului sau numărul insuficient de membri din cauza căruia să nu poată funcţiona o secţie de votare se numără printre riscurile la scrutinul din diaspora.

Primele secţii de votare s-au deschis în cursul nopţii, în Noua Zeelandă, apoi în Australia, Japonia, Coreea de Sud, Filipine, China, Malaezia şi Singapore, fiind pentru prima dată în ultimii 30 de ani când românii din străinătate au la dispoziţie 4 zile pentru a putea vota.

Prima secţie a fost deschisă în Noua Zeelandă

S-au deschis secţiile de votare şi pentru românii din Australia

La secţiile de votare din afara României organizate pentru alegerile prezidenţiale au votat vineri până la 07.00, ora României, 130 de alegători. Aceştia şi-au exprimat dreptul de vot la secţii de votare din Noua Zeelandă, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Filipine, China, Malaezia şi Singapore.

Ministerul de Externe: Numărul insuficient de membri pentru funcţionarea secţiei, printre riscurile la vot în diaspora

Ministerul de Externe a anunţat că problemele tehnice, extenuarea personalului sau numărul insuficient de membri din cauza căruia să nu poată funcţiona o secţie de votare se numără printre riscurile la scrutinul din diaspora.

O parte dintre membrii secţiilor de votare, 919 membri, nu sunt acreditaţi pentru a îndeplini funcţia de operator de calculator, fiind astfel în imposibilitatea de a utiliza tabletele. De asemenea, există riscul ca unii membri, cu precădere din rândul celor desemnaţi de partide, să nu se prezinte sau să nu îşi îndeplinească atribuţiile ori să părăsească biroul secţiei de votare în timpul procesului electoral.

Există, în special în cazul secţiilor cu un număr mic de membri identificaţi, inclusiv riscul neîntrunirii, la momentul deschiderii secţiilor sau la orice alt moment pe parcursul procesului de vot, a numărului minim legal de membri pentru funcţionarea acestora, potrivit reprezentanţilor MAE.

Ei nu exclud nici posibilitatea de a se crea cozi, în cazul în care fluxul de alegători nu va fi constant pe perioada celor trei zile de vot la alegerile prezidenţiale în secţiile din străinătate.

Tot pentru prima dată, românii din străintate au putut vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţiile de votare.

Prin introducerea datelor personale, alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia, accesând Registrul Electoral.

Lista celor 835 de secţii de votare din străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi poste fi consultată AICI.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:

Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),

Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29)

Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31)

Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4)

Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5)

Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9)

Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare).

În ţările din Uniunea Europeană vor fi organizate 639 de secţii de votare.

CONSULTĂ AICI HARTA INTERACTIVĂ A SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

CONSULTĂ AICI SITUAŢIA PE ŢĂRI A SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

Cine poate vota în străinătate

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin - domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.

Cum se poate vota în străinătate

Prin corespondenţă - dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Înscrierile s-au încheiat în 15 septembrie. Alegătorii ale căror documente de vot prin corespondenţă nu au fost primite de birourile electorale competente până în 7 noiembrie, ora 24,00, vor primi notificări pe e-mail în acest sens în 8 noiembrie.

Unde votaţi dacă nu v-aţi înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro: la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Orarul de funcţionare a secţiilor de votare din străinătate

Secţiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor, după cum urmează:

Vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele locale 12.00-21.00

Sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00

Duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00

Votarea poate fi prelungiă până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Cu ce acte de identitate puteţi vota

Puteţi vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv:

cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;

paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic;

paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot

În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi.

Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna - Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu - Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici - independent, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu - independent.

Sursa: www.hotnews.ro