Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea da luni decizia definitivă în dosarul fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi, în care este acuzată, alături de alte 11 persoane, de abuz în serviciu în legătură cu manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului, scrie Mediafax
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 9 ianuarie discuţiile în dosarul fostului ministru Monica Iacob Ridzi şi a anunţat că decizia definitivă va fi pronunţată în 16 februarie.
Dosarul în care Monica Iacob Ridzi şi ceilalţi 11 inculpaţi au formulat apel la condamnările primite prin decizia din 27 ianuarie 2014, dintre care trei au primit pedepse cu executare şi ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare, a fost înregistrat în iulie 2014 şi se judecă din 13 octombrie de către un complet de cinci judecători de la instanţa supremă. Magistraţii au încheiat discuţiile în dosar după patru termene de judecată.
Avocaţii au cerut, la ultimul termen, achitarea inculpaţilor din dosar arătând, în principal, că aceştia au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul evenimentelor din 2009 organizate în 2 mai, de Ziua Naţională a Tineretului.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată a cerut respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi în primă instanţă în acest dosar şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte.
Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost "credulă".
"Am plătit politic şi personal pentru că am fost credulă în oameni. Problemele mele de sănătate s-au acutizat. Săptămâna trecută eram internată pentru investigaţii, iar recent m-am externat pentru a fi aici. Din cauza stresului din ultimii cinci ani de zile, şi copiii mei s-au născut cu probleme. De cinci ani de zile am trăit momente de umilinţă profundă şi uneori am simţit, efectiv, că mor cu dreptatea în mână. Viaţa mea şi a copiilor mei este, la acest moment, în mâinile dumneavoastră", a spus Ridzi în faţa instanţei.
Monica Iacob Ridzi a mai spus că a delegat toate atribuţiile celorlalte persoane competente din Ministerul Tineretului şi Sportului, în baza regulamentului de organizare a evenimentului, dar şi a ordinelor de ministru.
Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie - septembrie 2009, a arătat, în timpul judecătorii cauzei, că fostul ministru Monica Iacob Ridzi i-a spus că organizarea evenimentelor pentru Ziua Tineretului din 2009 este o chestiune politic asumată. Diaconu a recunoscut că a greşit şi a pus acţiunile sale pe seama îndemnurilor şi asigurărilor date de fostul ministru.
Fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, a spus că "logica organizării unui eveniment atât de amplu era faptul că era vorba despre un minister nou înfiinţat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate".
În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, ICCJ a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.
Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.