Consiliul UE pentru Afaceri Interne a decis, vineri, intensificarea verificărilor la frontierele externe ale Uniunii Europene, inclusiv asupra cetăţenilor europeni, cerând Comisiei Europene să formuleze modificări ale reglementărilor Schengen, pentru a permite verificarea cetăţenilor europeni fără să le îngreuneze însă libera mişcare. Imigranţii sau refugiaţii care intră ilegal în spaţiul Schengen urmează să fie amprentaţi şi înregistraţi în bazele de date relevante. Frontex urmează să primească atribuţii în lupta antiteroristă şi în paza frontierelor externe ale UE, iar la punctele fierbinţi de la frontierele externe ale UE vor fi trimise trupe de intervenţie rapidă, în colaborare cu Frontex şi Europol, care să ajute la controalele de securitate ale fluxurilor de imigranţi. Consiliul cere de asemenea folosirea sistematică şi interconectată a bazelor de date relevante pentru controlul frontierelor. Până la sfârşitul anului, trebuie să ia naştere şi un Centru European Antiterorism, care să faciliteze schimbul de date privind terorismul.

Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Internelor (JAI) din statele UE s-au reunit vineri la Bruxelles pentru a discuta mijloace de consolidare treptată a securităţii şi luptei împotriva terorismului, ca răspuns la atacurile de vinerea trecută din capitala Franţei, soldate cu 130 de morţi şi sute de răniţi, revendicate de gruparea islamistă Statul Islamic (SI) şi comise de către cetăţeni francezi şi belgieni.

Consiliul a stabilit drept prioritate urgentă, care trebuie finalizată până la sfârşitul anului, punerea în funcţiune a unui registru european cu numele pasagerilor (PNR), care să includă zborurile interne europene, să permită retenţia datelor pentru o perioadă suficient de lungă şi care să nu se limiteze la infracţiunile transfrontaliere.

În ce priveşte spaţiul Schengen, Consiliul a decis mai multe măsuri, printre care:

- implementarea imediată a verificărilor sistematice şi coordonate la frontierele externe ale UE, inclusiv asupra cetăţenilor cu liber drept de circulaţie;

- până în martie 2016, upgradarea sistemelor de control al frontierelor Schengen (conectare la bazele de date Interpol a tuturor punctelor de trecere a frontierelor externe, verificarea automată a documentelor de călătorie);

- realizarea unei înregistrări sistematice şi a amprentării cetăţenilor din ţări non-Schengen care intră ilegal în spaţiul Schengen, fie că sunt migranţi sau aplică pentru protecţie internaţională, precum şi realizarea de verificări de securitate folosind bazele de date relevante – SIS II, Interpol, VIS şi bazele de date ale Poliţiilor naţionale, cu sprijinul Frontex şi Europol, precum şi asigurarea că punctele fierbinţi sunt dotate cu tehnologia necesară. De asemenea, Europol ar urma să trimită ofiţeri care să ajute în aceste puncte fierbinţi.

- întărirea controlului la frontierele externe care sunt cele mai expuse, în special prin trimiterea de echipe de intervenţie rapidă  şi poliţie, atunci când situaţia o cere, care să asigure controalele de securitate.

Consiliul invită Comisia Europeană să prezinte o propunere de reviziuire a Codului Frontierelor Schengen, pentru a introduce controale sistematice asupra cetăţenilor UE, inclusiv verificarea informaţiilor biometrice, în bazele de date relevante, la frontierele externe ale zonei Schengen. Consiliul atrage atenţia însă că aceste măsuri trebuie acordate tehnologic în aşa fel încât să nu îngreuneze fluiditatea mişcării cetăţenilor.

De asemenea, Consiliul cere updatarea Regulamentului Frontex, pentru a-i crea acestei instituţii o bază legală pentru lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate şi a-i asigura accesul la bazele de date relevante. Frontex ar urma să intre în lupta antiterorism până la sfârşitul anului 2015 şi să ajute statele membre să întărească controlul la frontierele externe ale UE, pentru detectarea luptătorilor terorişti în străinătate, care se întorc în UE, şi pentru detectarea traficului de arme, în colaborare cu Europol. Interconectarea Frontex cu Europol, la nivel de baze de date, ar urma să aibă loc până la 1 ianuarie 2016.

O altă decizie a Consiliului vizează înfiinţarea, până la 1 ianuarie 2016, a Centrului European Antiterorism (ECTC), ca o platformă care să permită schimbul de informaţii operative despre monitorizarea şi investigarea luptătorilor terorişit din străinătate, traficul de arme şi finanţarea terorismului.

Din partea României, la Consiliul JAI au participat ministrul Afacerilor Interne Petre Tobă şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care au agreat şi susţinut aceste măsuri.

UE este îngrijorată de mult timp în legătură cu radicalizarea cetăţenilor europeni. Biroul european de poliţie (Europol) a anunţat că deţine informaţii despre aproximativ 2.000 din cei circa 5.000 de luptători străini jihadişti - europeni care au luptat alături de extremişti în Siria şi Irak.

Reglementările zonei Schengen de liberă circulaţie fără paşaport îngreunează identificarea acestor persoane, care au dreptul să călătorească nestingherite în interiorul UE şi care sunt supuse unor controale mai puţin riguroase decât persoane ce nu sunt cetăţeni ai Uniunii atunci când intră pe teritoriul blocului european.

Reglementările Schengen permit controale sistematice asupra cetăţenilor UE numai dacă aceştia prezintă un anumit profil de risc - de exemplu în cazul în care călători care sosesc din anumite locuri sunt consideraţi ca reprezentând o ameninţare.

Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial. Majoritatea soseşte pe mare, în Grecia. Această ţară - dar şi altele de pe ruta din Balcani a migraţiei - a fost depăşită de aceste sosiri, iar mulţi dintre migranţi şi-au continuat drumul către UE neînregistraţi.

Securitatea internă este o problemă predominant naţională, iar statele membre au ezitat, de obicei, să împărtăşească informaţii confidenţiale cu privire la suspecţi sau anchete.

Directorul Europol Rob Wainwright a avertizat joi că Europa se confruntă cu cea mai gravă ameninţare teroristă din ultimii peste zece ani şi a subliniat că împărtăşirea informaţiilor poate face diferenţa în "identificarea sau nu la timp a unei acţiuni teroriste planificate".

"Ne confruntăm cu o organizaţie teroristă internaţională hotărâtă, plină de resurse, care este activă, acum, pe străzile Europei", i-a avertizat Wainwright pe eurodeputaţi, subliniind că "sunt posibile noi atacuri".

El a comparat atacurile de vinerea trecută cu cele de la Mumbai, în 2008, când militanţi pakistanezi au ucis 166 de persoane în atacuri armate şi cu bombă în întregul oraş. "Realitatea a ceea ce s-a întâmplat la Mumbai atunci a sosit acum în Europa", a apreciat directorul Europol.