Preşedintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care persoanele acuzate de evaziune fiscală, sub pragul de 100.000 euro, vor putea fi sancţionate doar cu amendă dacă achită prejudiciul. 

Decizia de primulgare vine după ce Curtea Constituţională a României a respins, luna trecută, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniştii scapă de închisoare, stabilind că actul normativ este constituţional.

Parlamentul a adoptat în decembrie anul trecut, în ultima şedinţă a Camerei Deputaţilor, proiectul de lege care propunea ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să nu mai fie urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată.

Noua formă prevedecă, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa va putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, va fi aplicată exclusiv amenda. 

Toate persoanele inculpate pot scăpa de închisoare dacă una dintre ele achită integral prejudiciul, majorat cu 20%, inclusiv în cazul recidivei.

Proiectul fusese iniţial adoptat de Parlament la finele anului 2018, dar Curtea Constituţională decisese, în martie 2019, că este neconstituţional. Curtea Constituţională a admis atunci obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 93 deputaţi aparţinând Uniunii Salvaţi România, Partidului Naţional Liberal şi Partidului Mişcarea Populară şi a constatat ca dispozţiile articolul unic din Legea pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale.

Iniţiatorul proiectului, semnalat în premieră de Profit.ro la finele anului 2017, este fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu.

Proiectul propunea iniţial ca în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 şi 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.

Potrivit formei adoptate de Senat, în cazul prejudiciilor sub 100.000 euro achitate, pedeapsa putea consta doar în amendă, iar în cazul prejudiciilor sub 50.000 euro achitate, urma să fie aplicată doar o sancţiune administrativă.

În cele din urmă, deputaţii majorităţii de anul trecut nu au adus nici ei modificări importante formei finale propuse pentru adoptare.

Astfel, infracţiunile de evaziune fiscală se vor pedepsi cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.

Mai mult, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, acoperit de acuzat, se va aplica doar amenda. 

”(...) dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda”, prevede proiectul.

De asemenea, ”dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte”.

Dispoziţiile acestui articol se vor aplica tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Mai mult, majoritatea PSD a eliminat din proiect prevederea care stabilea că noile dispoziţii nu vor fi aplicabile în cazul recidivelor.

În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi ∫ de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiaşi articol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei menţionate anterior.

Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

Profit.ro a relatat că deputatul PSD Cătălin Rădulescu a ieşit din acţionariatul firmei de construcţii Concordia Con. Strade, după ce a fost acuzat de procurorii DNA pentru incompatibilitate cu funcţia de parlamentar, lăsând afacerea pe mâna fratelui şi a surorii sale, care vor administra firma cu un număr egal de părţi sociale.

Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat şi de administrarea şi controlul societăţii comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcţia de deputat.

Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Piteşti, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcţionarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepţie, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform News.ro.

La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Sursa: www.profit.ro