Sâmbătă are loc solstiţiul de iarnă 2013, dată ce marchează prima zi de iarnă astronomică. În această dată este cea mai lungă noapte de 16 ore şi 10 minute şi cea mai scurtă zi de 8 ore şi 50 de minute. Începând de duminică, ziua va creşte câte puţin, în fiecare zi.

Astfel, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti, deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit "ecliptică", a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstiţiului de iarnă Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului“. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.