Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii. Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecţi.
Sfinţii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) şi Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia ”mascaţii”.
În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.
Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul şi cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani.
Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunităţii. Cocoţaţi pe dealuri, movile, copaci sau acoperişuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece şi descântece, leneşii, hoţii sau beţivii. Acest dialog este aşteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curăţarea relelor şi alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.
În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelenţă o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor în hambare.
Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.
Tradiţii şi superstiţii de Anul Nou
31 decembrie 2019
- citeşte totul despre:
- traditii,
- an nou,
- revelion,
- superstitii,
- sorcova

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:
Email:
Comentariul:
Din aceeaşi categorie:
Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat mai multe măsuri pentru prevenirea răspândirii pandemiei. Lista integrală a măsurilor.
(6 noiembrie 2020)
161 vizualizări
Efecte ale inundaţiilor în 38 de localităţi din 14 judeţe;Afectate 3 drumuri naţionale, 9 drumuri judeţene şi un tronson de cale ferată
(16 martie 2018)
832 vizualizări
Părinţii care postează imagini cu propriii copii goi pe Internet riscă dosar penal
(2 iulie 2019)
132 vizualizări
Peste 87.000 de candidaţi la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului
(19 august 2013)
52 vizualizări
Un tânăr de 21 de ani a murit după ce s-a aruncat de pe bloc
(27 iunie 2019)
423 vizualizări
Situaţia incredibilă în care a fost surprins un român, în Italia. Ce transporta cu maşina
(12 decembrie 2018)
31 vizualizări
Crăciunul pe stil vechi, celebrat de lipovenii şi sârbii din România. Obiceiurile străvechi readuse în present
(8 ianuarie 2021)
61 vizualizări
10 pacienţi decedaţi, după un incendiu violent la secţia ATI de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ.
(14 noiembrie 2020)
306 vizualizări
Sicriul reginei Ana a fost depus în Sala Tronului a Palatului Regal din Bucureşti
(11 august 2016)
234 vizualizări
Ajutorul pentru încălzirea locuinţei 2017
(18 septembrie 2017)
329 vizualizări
Zeci de percheziţii în România şi în Germania într-un dosar privind trafic de migranţi
(7 martie 2018)
54 vizualizări
7 dosare de urmărie penală in rem după îmbolnăvirea a 80 de elevi din Prahova
(7 decembrie 2015)
271 vizualizări
A murit Dinu Patriciu!
(19 august 2014)
92 vizualizări
Angajaţii i-au umplut pe copii de COVID. Şi-au ascuns simptomele şi nu s-au protejat
(26 iunie 2020)
718 vizualizări
Un deţinut a evadat din Penitenciarului de Maximă Siguranţă Giurgiu. Unde s-a ascuns
(16 noiembrie 2020)
51 vizualizări
Nici Palatul Parlamentului nu are autorizaţie ISU
(19 noiembrie 2015)
115 vizualizări
Explicaţia lui CTP pentru jacuzzi din MAI şi întrebarea de 10 puncte
(20 februarie 2016)
826 vizualizări

Românii sunt superstiţioşi prin natura lor, iar de-a lungul timpului s-au transmis

Orice dietă sănătoasă este și o dietă variată, însă sunt anumite alimente care

Cunoscută pentru criptarea mesajelor end-to-end și structura independentă ca
- Dragă, ne jucăm şi noi de-a doctorul?
- Ăla de stat sau ăla privat?
- Ce contează? Care e diferenţa?
- Păi, dacă e ăla de stat, îti fac programare peste o lună. Dacă e ăla privat te costă 150 de euro.



„Ne jucăm de-a eroii pentru că suntem laşi; şi de-a sfinţii pentru că suntem răi. Ne jucăm de-a asasinii pentru că murim de dorinţa de-a ne omorî aproapele. Ne jucăm fiindcă ne-am născut mincinoşi.” — Jean-Paul Sartre
Curs valutar
25 ianuarie 2021

EURO = 4.8744 RON


USD = 4.0105 RON


GBP = 5.4892 RON

Top articole
-
FOTO/VIDEO Incendiu la Strejnicu. A ars acoperişul unei case! O femeie scoasă din flăcări!
Publicat la data de 20 ianuarie 2021
-
Nunţile şi botezurile vor fi INTERZISE în continuare
Publicat la data de 23 ianuarie 2021
-
Patru fotbalişti şi preşedintele clubului au murit într-o nouă tragedie aviatică!
Publicat la data de 24 ianuarie 2021
-
Incendiu violent in Ploiesti! Ard doua locuinte!
Publicat la data de 23 ianuarie 2021
-
Şansă pentru Petrolul! Gloria Buzău se desfiinţează!
Publicat la data de 18 ianuarie 2021
-
Ce a descoperit Streinu-Cercel în sângele celor vaccinaţi anti-covid-19
Publicat la data de 17 ianuarie 2021
-
Noi masuri de protectie impotriva COVID-19 in Ploiesti!
Publicat la data de 25 ianuarie 2021
-
Persoanele care se vaccinează şi intră în contact cu un pacient cu COVID-19 nu vor mai sta în carantină
Publicat la data de 13 ianuarie 2021
-
Percheziţii în Prahova, într-un dosar privind furtul de energie electrică. Ancheta vizează şi funcţionari publici
Publicat la data de 18 ianuarie 2021
-
Hoaţă, prinsă de poliţişti în timp ce vindea bunurile furate dintr-o locuinţă din Ploieşti
Publicat la data de 21 ianuarie 2021