O zi deosebit de importantă a calendarului ortodox o reprezintă ziua de 8 noiembrie, respectiv sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril.

În calendarul popular soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Se obişnuieşte ca în ziua de Sfântul Mihail şi Gavril, sau în ajunul sărbătorii de Sfântul Mihail şi Gavril, să se împartă pomană pentru sufletele morţilor, aceste ofrande numindu-se popular “Moşii de Arhangheli”.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi în nefiinţă fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.

Prin unele zone din Transilvania se coace, de Sfinţii Mihail şi Gavril, turta areţilor, areţii fiind numele berbecilor despărţiţi de oi. În această zi areţii se împreună din nou cu oile, iar turta din grâu sau din porumb , gata coaptă şi rumenită, se aruncă între oi.

Superstiţia spune că dacă, această turtă, va cădea cu faţa în sus, oilor le va merge bine când vor făta, dacă însă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.

Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.