Sf. Ilie 2018. Sfântul Ilie, numit şi aducătorul de ploi, este sărbătorit de creştini pe 20 iulie.
Prin rugăciunea sa, Sfântul Ilie, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Că divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, traznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
În perioada să pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sant-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Că divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.
Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfântul Ilie, romanii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.
Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stana. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiţii şi superstiţii de Sf. Ilie: ritualul fetelor nemăritate
20 iulie 2024





Din aceeaşi categorie:
România a fost condamnată din nou la CEDO în legătură Dosarul Revoluţiei
(12 aprilie 2016)
55 vizualizări
Doi români, găsiţi morţi în Belgia. Au fost împuşcaţi când se aflau la pescuit
(31 august 2019)
203 vizualizări
O minoră de 13 ani a primit peste 700 de mesaje anonime de ameninţare cu moartea sau cu violul. Cum va afla poliţia cine este autorul
(9 ianuarie 2020)
91 vizualizări
Comisia Europeană a reclamat România la Curtea de Justiţie pentru neadoptarea unor măsuri naţionale privind gestionarea deşeurilor
(28 aprilie 2017)
496 vizualizări
Zeci de percheziţii în România şi în Germania într-un dosar privind trafic de migranţi
(7 martie 2018)
72 vizualizări
CEDO, decizie istorică pentru justiţia din România
(14 octombrie 2014)
252 vizualizări
Adormirea Maicii Domnului-cea mai importantă sărbătoare creştină a verii
(15 august 2022)
341 vizualizări
Staţiunea Mamaia îşi depune cadidatura pentru organizarea CM de Bob-Start
(2 februarie 2015)
84 vizualizări
Manifestaţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, duminică, la Chişinău
(25 martie 2018)
442 vizualizări
Câte zile libere vom avea de Crăciun, Revelion şi în 2018
(15 noiembrie 2017)
447 vizualizări
Decizie fără precedent a unui tribunal din Spania în favoarea unui muncitor român
(14 august 2015)
452 vizualizări
Ajutorarea pompierilor răniţi în misiune, printre priorităţile MAI
(6 ianuarie 2014)
62 vizualizări
Incendiu puternic la Grădina Zoologică din Sibiu.
(26 august 2019)
124 vizualizări
Vasilescu: Punctul de pensie va creşte de la 1 iulie, nu sunt probleme
(18 iunie 2017)
726 vizualizări
Românul Iulian Gherguţ, răpit în 2015 în Mali, cere ajutorul preşedintelui Iohannis
(2 iulie 2017)
117 vizualizări
10.000 de euro pentru un fost deţinut român
(26 noiembrie 2014)
92 vizualizări
Secţia ATI a Spitalului de campanie de la Otopeni a atins capacitatea maximă şi nu mai poate primi pacienţi
(25 iunie 2020)
192 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Misterul nedesluşit al piramidelor de la Şona
Autor: Cristina IANCU - 2 aprilie 2025
-
Istoria Atenei
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Cele mai periculoase destinaţii turistice pentru femei
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Fructele cu cele mai puţine calorii. Poţi să mănânci oricât, nu te îngraşi
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Lucruri inedite despre mere
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Troler de cabină – Partenerul perfect pentru călătorii uşoare şi confortabile
Publicat la data de 2 aprilie 2025