Salamul de Sibiu nu poate fi fabricat decât de producătorii din Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu, restul trebuie să-şi retragă produsele, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu ocazia unui eveniment dedicat produselor care au obţinut protecţie la nivelul Uniunii Europene.

„Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respectă caietul de sarcini trebuie să îl retragă, trebuie să discute cu Asociaţia în cauză şi să obţină caietul de sarcini şi astfel are dreptul de a produce”, a precizat Achim Irimescu.

Ministrul a precizat în cadrul conferinţei că sunt şi alţi producători care ar dori să poată să realizeze Salamul de Sibiu, dar că sunt reguli clare pe care trebuie să le respecte şi că nu Ministerul Agriculturii se ocupă de acest aspect.
Carmen Gavrilescu, reprezentanta Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, a declarat că toţi cei care doresc să realizeze acest produs trebuie să aibă o fabrică, să realizeze produsul conform caietului de sarcini şi să fie în arealul geografic.

Acesta a mai spus că, în prezent, are o solicitare de la compania Cristim şi că dacă îndeplineşte criteriile atunci va fi primită.

Salamul de Sibiu a dobândit, din 10 martie 2016, oficial, denumirea de Indicaţie Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunţului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) — Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel al Văii Prahovei.

România a reuşit să înregistreze la nivel european, ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, Salamul de Sibiu şi Telemeaua de Ibăneşti în 2016.

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiţionale din care UE deţine 1.404. Cele mai multe produse protejate le deţine Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96)