Cuvântul „taliban” în limba paştună înseamnă „student” sau „cercetător”. Mişcarea, născută la începutul anilor ’90 în şcolile islamice din Pakistan, a purtat de zeci de ani o campanie teroristo-militară împotriva democratei Republici Islamice Afganistan. Conform estimărilor NATO, talibanii au în prezent aproximativ 85.000 de luptători, transmite Euronews.ro, citată de Rador.

Potrivit experţilor, talibanii sunt finanţaţi de Arabia Saudită. Obiectivul lor este o formă riguroasă de islam sunnit, cu o punere în aplicare strictă a Shariei, legea islamică, care include execuţii publice şi practic niciun drept pentru femei, care nu au voie să muncească. Talibanii refuză alegerile şi structurile democratice. Afganii care au lucrat pentru ambasade, armată şi mass-media occidentală sunt consideraţi trădători de către talibani şi se tem pentru viaţa lor.

În 1994, talibanii au preluat controlul militar asupra oraşului Kandahar. Doi ani mai târziu, au cucerit capitala Kabul şi au format Emiratul Islamic al Afganistanului (pe care doresc să îl reconstruiască şi acum). Talibanii l-au dat jos pe preşedintele Burhanuddin Rabbani, unul dintre părinţii fondatori ai mujahedinilor afgani, care luptaseră împotriva ocupaţiei sovietice.

În 1998, talibanii controlau aproape 90% din Afganistan. Numai Pakistanul, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au recunoscut guvernul taliban în ţară. Sub dominaţia lor, crima şi adulterul erau pedepsite cu condamnarea la moarte, executările publice fiind deseori puse în aplicare la scurt timp după sentinţă. Persoanelor găsite vinovate de furt li se amputau mâinile.

Bărbaţii trebuiau să îşi lase barba să crească, iar femeile trebuiau să poarte burqa tradiţională. Mai mult, potrivit ONU, talibanii au comis cel puţin 15 masacre împotriva populaţiei civile între 1995 şi 2001, violenţe comise adesea împreună cu luptătorii din Al-Qaeda.

Televiziunea, muzica şi cinematografia au fost interzise. Fetele puteau merge la şcoală numai până la vârsta de 10 ani. Într-un interviu acordat „iNews”, prima femeie primar din Afganistan, Zarifa Ghafari, a spus că trăieşte de ani de zile sub ameninţarea constantă a talibanilor.

Ghafari locuieşte acum la Kabul, deoarece nu mai putea trăi în siguranţă în oraşul Maidan Shar, unde a fost aleasă primar din 2018. Au fost nu numai ameninţări, ci şi atentate la viaţa ei. Tatăl său a fost împuşcat mortal în noiembrie anul trecut.

În ciuda criticilor internaţionale, talibanii au distrus faimoasele statui ale lui Buddha Bamiyan din centrul Afganistanului. Cel mai important nume al rezistenţei împotriva talibanilor a fost liderul mujahedinului Ahmad Shah Massoud, numit şi „Leul din Panjshir”. În patria sa, Valea Panjshir, Massoud – în colaborare cu bătrânii tribali locali – a luptat împotriva forţelor de ocupaţie sovietice.

În primăvara anului 2001, în timpul unei vizite la Parlamentul European de la Bruxelles, Massoud a cerut ajutor comunităţii internaţionale pentru Afganistan, criticând talibanii şi Al-Qaeda pentru „interpretarea lor foarte greşită a Islamului”. Pe 9 septembrie 2001, la Takha, în Afganistan, Massoud a fost ucis de o bombă ascunsă într-o cameră de luat vederi de către doi terorişti tunisieni, care s-au prefăcut jurnalişti pentru o televiziune marocană.

La două zile după asasinarea lui Massoud, Al-Qaeda, aliată cu talibanii, a efectuat atacurile asupra World Trade Center din New York şi a Pentagonului din Washington. Victimele au fost aproape 3.000.

Organizaţia teroristă Al-Qaeda, împreună cu liderul său, Osama bin Laden, considerată responsabilă de atacuri de către autorităţile americane, opera din zonele controlate de talibani. Şeful statului emiratului taliban a fost Mullah Omar, născut în 1960, care a refuzat extrădarea lui Osama bin Laden.

Începând cu 7 octombrie 2001, o alianţă NATO condusă de SUA a atacat poziţiile talibanilor în Afganistan. După cucerire, Occidentul a instalat guvernul de tranziţie condus de Hamid Karzai în decembrie 2001. În acelaşi timp, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) a fost trimisă în ţară pentru a instrui armata afgană şi pentru a ajuta la reconstrucţia ţării. În aprilie 2021, preşedintele american Joe Biden a anunţat retragerea trupelor americane din Afganistan până la 11 septembrie 2021.

Sursa: www.historia.ro