Teama provocată de pandemia de COVID-19 a născut în ultimele zile o nouă vedetă, posesoare a unui nume desprins parcă dintr-un bestiar al monştrilor farmaceutici: Ivermectina. Descoperit în anii '70, medicamentul este, în esenţă, un antiparazit folosit cu succes la vindecarea unor boli parazitare grave dar şi pentru tratamentul păduchilor. Rezultatele pozitive înregistrate au dus în cele din urmă la acordarea, în 2015, a premiului Nobel pentru Medicină celor care au descoperit şi dezvoltat Ivermectina. De atunci, s-a tot încercat promovarea acestui nou medicament, prezentat drept noul „glonţ de argint” al medicinii, capabil să vindece mai multe afecţiuni şi boli. Până acum, promotorilor Ivermectinei le-a lipsit însă şi „o armă de argint”, capabilă să lanseze acest „glonţ”. Apoi, în 2020, a apărut pandemia de coronavirus, iar Ivermectina şi-a câştigat în scurt timp un glorios loc în topul nenumăratelor tratamente anti-COVID mai mult sau mai puţin controversate.

Spre sfârşitul lunii ianuarie, o furtună globală mediatică răsărită aparent de nicăieri a provocat o undă de şoc care a atins inclusiv ţara noastră: peste noapte, românii au luat brusc cu asalt farmaciile şi au început să le golească rafturile de Ivermectină - un medicament practic cvasinecunoscut publicului larg - despre care diverse informaţii neverificate dar rostogolite pe reţelele sociale susţineau că previne infecţia cu SARS-Cov-2.

Stocurile s-au golit rapid, inclusiv cele din farmaciile veterinare (Ivermectina e folosită, printre altele, şi pentru tratarea paraziţilor câinilor sau pisicilor), în ciuda avertismentelor medicilor veterinari care au spus că, în această formă, medicamentul e periculos pentru oameni.

Diverse studii, rapoarte şi ştiri despre posibila folosire a acestui medicament în tratamentul împotriva SARS-Cov-2  au apărut, episodic, pe tot parcursul anului 2020.

Odată cu luna decembrie 2020 şi începutul lui ianuarie 2021 informaţiile despre Ivermectină au devenit mult mai vizibile au început să se reverse în cascadă în spaţiul online. Ştirile despre acest subiect au fost preluate şi difuzate inclusiv de diverşi lideri politici, precum preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, sau un controversat senator republican, apropiat fostului preşedinte SUA, Donald Trump.

Cum s-a ajuns aici? Scurtă cronologie a faptelor

Conform unui studiu publicat de Biblioteca Naţională de Medicină a SUA, cea mai mare bibliotecă medicală din Statele Unite, povestea Ivermectinei începe la mijlocul anilor 70, când în urma cercetărilor unui japonez - Satoshi Omura şi ale unui american - William C. Campbell - s-a constatat că acest medicament este foarte eficient în tratarea mai multor paraziţi, atât la oameni, cât şi la animale.

5 octombrie 2015: Anul 5 Înainte de COVID

În urma acestor cercetări, după zeci de ani de succese înregistrate în tratarea cu Ivermectină a unor boli grave, cei doi oameni de ştiinţă au primit, pe 5 octombrie 2015, premiul Nobel pentru Medicină.

Omura şi Campbell au fost astfel recompensaţi după ce Ivermectina a redus semnificativ în această perioadă incidenţa aşa-numitei „orbiri de râu”, a doua mare cauză de orbire din lume şi a filariozei limfatice (elefantiazis), boală caracterizată prin tumefacţii dureroase, a doua mare cauză de dizabilitate din întreaga lume.

În plus, medicamentul şi-a arătat eficienţa împotriva păduchilor şi a altor boli parazitare şi a cunoscut un mare succes inclusiv pe piaţa medicamentelor de uz veterinar.

Din acest moment, toată lumea a început să laude deschis beneficiile acestui produs. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a salutat decizia acordării premiului Nobel.

Ivermectina era considerată un veritabil „glonţ de argint”, un medicament revoluţionar, cu potenţial de vindecare a multor boli grave.

Doar în 2014, 139 de milioane de persoane au putut fi tratate cu Ivermictină în cadrul programului OMS de eradicare a orbirii de râu în 18 ţări subsahariene, iar 109 milioane de oameni au fost trataţi cu acest medicament în întreaga lume

A apărut, însă, o problemă: s-a constatat că Ivermectina a devenit un „medicament al săracilor, dar inaccesibil săracilor”, după cum s-a arătat, în aceeaşi perioadă, într-o analiză publicată în El Pais şi preluată de Euractiv. Astfel, un „glonţ de argint” are nevoie, pentru a fi eficient, de o „armă de argint”. Lucru care nu s-a întâmplat, deoarece Ivermectina ar fi fost insuficient „marketată” pe plan internaţional: deşi tratează boli grave din regiuni extrem de sărace, medicamentul nu ar fi fost prea „atractiv” pentru companiile farmaceutice.

Anul 2020. Anul COVID şi Anul Zero în care Ivermectina a început să fie „marketată” ca posibil leac-minune

Pe lângă pandemia de COVID-19, anul 2020 a cunoscut şi o veritabilă epidemie de fake news, inclusiv în România. „Narativul” informaţiilor mai mult sau mai puţin verificate, false de-a dreptul sau al dezinformărilor atent ţintite a început să cuprinda şi lista, tot mai eterogenă şi stufoasă, a tratamentelor şi medicamentelor „care te vindecă de Covid”.

Printre aceste leacuri-minune, şi-a făcut apariţia, timid, la început, şi Ivermectina.

Iniţial, nimeni nu a băgat-o în seamă: spaţiul mediatic al anului 2020 era deja plin de alte vedete ale momentului, precum Hidroxiclorochina, Redemsivirul, Dexametazona, vitamina C, usturoiul şi argintul, dezinfectantul sau statul la soare.

4 aprilie 2020. Primele rapoarte despre tratamentul anti-COVID cu Ivermectină. Şi primele dezminţiri oficiale

Pe 4 aprilie 2020 a apărut în presa din Australia un prim raport al unui studiu realizat în această ţară, conform căruia Ivermectina ar stopa dezvoltarea coronavirusului. Testele au fost realizate in vitro, adică nu s-au realizat pe animale şi cu atât mai puţin pe oameni. Autorităţile au avertizat încă că e doar un prim experiment şi că oamenii nu trebuie să apeleze la automedicaţie.

Concomitent, Administraţia pentru Medicamente şi Alimente din SUA (FDA) a publicat un raport detaliat al studiului, în care a precizat că medicamentul e deja aprobat în SUA, dar nu pentru tratamentul anti-COVID (ci pentru tratarea bolilor parazitare arătate mai sus) şi a precizat că e nevoie de „investigaţii suplimentare” referitoare la posibilele beneficii asupra oamenilor.

Extras raport FDA despre studiul referitor la posibilul tratament COVID-19 cu Ivermectină. Foto: Captură National Library of Medicine

La doar câteva zile distanţă, FDA a venit cu o precizare extrem de clară:

Nu folosiţi Ivermectina pentru animale ca să trataţi oamenii de COVID-19

Iulie 2020. Viralul despre Ivermectina postat în Bolivia, cu un preot mexican care face furori în Brazilia şi Peru

În lunia iulie 2020, un clip video postat de un utilizator din Bolivia, cu titlul „Ivermectina te poate salva de Covid-19”, în care este prezentat un pastor din Mexic a înregistrat 285.000 de share-uri. De atunci, clipul continuă să fie rostogolit pe Facebook, informează BBC.

În luna octombrie, când restul lumii aştepta cu speranţă apariţia unui vaccin eficient împotriva SARS-Cov-2, în America de Sud şi America Latină exista deja o „isteria” în masă în ceea ce priveşte Ivermectina.

Conform revistei Nature, încă din luna mai, direcţiile de sănătate publică din Bolivia administraseră deja 350.000 de doze populaţiei. În aceeaşi perioadă, poliţia peruviană a confiscat 20.000 de sticle de Ivermectină, pentru uz animal, comercializate pe piaţa neagră.

Printre ţările atinse de mirajul Ivermectinei s-a numărat şi Brazilia lui Bolsonaro. Preşedintele brazilian s-a remarcat de altfel prin atacurile sale vehemente împotriva vaccinurilor anti-COVID. El nu a ezitat să susţină că vaccinul de la Pfizer ar putea transforma persoanele vaccinate în „femei cu barbă” sau „în crocodil”.

Cum se explică apetenţa sud-americanilor pentru Ivermectină?

„Atât medicii cât şi guvernele chiar vor să-i ajute pe oameni. Plus, abundenţa Ivermectinei pe piaţa din America Latină explică, întrucâtva, de ce acest medicament e atât de popular în această regiune”, a explicat un expert în politici de sănătate publică pentru BBC.

Noiembrie 2020. Primele studii pe oameni. În Bangladesh

La sfârşitul lunii noiembrie 2020 a apărut un studiu, efectuat în Bangladesh pe 72 de persoane bolnave de COVID. Rezultatele cercetării au arătat că 77% dintre pacienţii care au luat Invermectină timp de 5 zile s-au vindecat în mai puţin de două săptămâni.

Autorii studiului admit că „sunt necesare testări suplimentare pe un număr mai mare de persoane pentru a confirma acest raport”.

9 decemebrie 2020. Un senator american republican acuză cenzura Facebook asupra articolelor despre tratamentele anti-COVID

9 decembrie 2020: Un senator american, membru al Partidului Republican, a publicat pe contul său de Facebook un mesaj cu titlul „Închisoarea Facebook”, în care prezintă mărturia unui medic din Wisconsin despre „efectele miraculoase” ale Invermectinei şi modul în care acesta e cenzurat de Facebook de fiecare dată când încearcă să discute despre aceste medicament.

„Hai să vedem ce se întâmplă dacă postez asta pe pagina mea”, a spus senatorul republican.

Conform New York Times, Ron Johnson s-a remarcat prin atitudinea sa sceptică faţă de eficienţa vaccinurilor anti-COVID. În schimb, Johnson a fost un promotor al folosirii hidroxiclorochinei ca tratament pentru coronavirus, dar şi a Ivermectinei, în contradicţie cu recomandării Institutului Naţional de Sănătate Publică al SUA.

În calitate de preşedinte al comisiei de Afaceri Interne (Homeland Security) a Senatului, Johnson a organizat în decembrie 2020 o audiere la care au fost invitaţi diverşi medici cunoscuţi pentru poziţile lor publice împotriva folosirii măştii şi în favoarea utilizării hidorxiclorochinei sau a ivermectinei în tratamentul anti-COVID.

La respectivele audieri au participat doar 3 din cei 19 senatori ai comisiei parlamentare.

5 ianuarie 2021: Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro promovează medicamentul pe Facebook

Printre susţinătorii tratamentului cu acest medicament-minune se află şi actualul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro. Acesta susţine că rata mică a mortalităţii provocate de COVID-19 în Africa se datorează tratamentului cu Invermectină administrat pentru bolile parazitare.

Declaraţiile pro-Ivermectină ale lui Bolsonaro vin într-un context dificil pentru brazilieni: cercetătorii din Brazilia au venit recent cu veşti îngrijorătoare, după ce au publicat noile informaţii legate de vaccinul dezvoltat de Sinovac din China. Potrivit ultimelor studii, eficacitatea serului chinezesc este de doar 50,4%.

Rezultatele sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât vaccinul chinezesc este unul dintre cele două pe care guvernul din Brazilia se bazează pentru a începe imunizarea la nivelul întregii ţări.

Sursa: www.digi24.ro