Studii recente sugerează că melatonina, hormon derivat din serotonină – „hormonul fericirii' şi care reglează somnul, printre altele, ar putea fi o opţiune viabilă de tratament pentru COVID-19.

Un studiu condus de oamenii de ştiinţă de la Cleveland Clinic sugerează că melatonina ar putea fi o opţiune în tratamentul COVID-19. Astfel, rezultatele publicate în PLOS Biology, o nouă platformă de inteligenţă artificială dezvoltată de cercetătorii de la Lerner Research Institute pentru a identifica posibile medicamente pentru a fi folosite în tratamentul COVID-19, au arătat că melatonina ar putea fi un candidat promiţător.

Ce este melatonina şi ce rol are în organism

Insomnia este cea mai comună dintre tulburările de somn, conform Asociaţiei Americane de Psihiatrie. Această recomandă că tinerii şi adulţii cu vârstă cuprinsă între 18 şi 64 de ani să doarmă între 7 şi 9 ore pe noapte. Una dintre soluţiile pe care le avem la dispoziţie când nu putem adormi este utilizarea melatoninei – un hormon pe care organismul uman îl produce în mod natural.

Melatonina, cunoscută şi sub numele de „hormonul întunericului', are un rol important în iniţierea şi menţinerea somnului. Această este produsă în organism sub stimularea întunericului, în timpul procesului de sinteză.

Glanda pineală produce melatonina care este, apoi, transportată în sânge. Dimineaţă, când apare lumina, creierul începe să secrete cortizol, temperatura organismului creşte treptat, iar producţia de melatonina se diminuează. Sinteză melatoninei are loc şi la nivelul măduvei osoase, al leucocitelor sau al celulelor epiteliale, dar şi la nivelul unor plante precum roşiile sau cerealele.

De exemplu, dacă după ce ne aşezăm în pat sau în timpul nopţii ne expunem la lumină – precum cea produsă de televizor – şi nivelul de melatonină scade, ne va fi mai greu să adormim şi ne vom simţi obosiţi. Dacă, dimpotrivă, în timpul zilei nu avem parte de lumina suficientă este favorizată eliberarea de melatonină, care ne va provoca stări de somnolenţă.

În timpul odihnei, melatonina împiedică hormonii energetici să fie activi pentru că resursele organismului să se poate regenera. De asemenea, în intervalul 2:00-4:00 dimineaţă, melatonina susţine reducerea temperaturii interne a corpului, că urmare a circulaţiei mai reduse a sângelui în extremităţile acestuia. În plus:

• are caracter antioxidant: susţine structura celulelor în faţă acţiunii radicalilor liberi şi a diferiţilor factori perturbatori;
• susţine bună funcţionare a sistemului endocrin: melatonina oferă suport în eliberarea hormonilor sexuali feminini, în declanşarea ciclului menstrual şi apariţia menopauzei;
• susţine bună funcţionare a sistemului imunitar.
• oferă suport în faza depresiilor sezoniere deoarece favorizează instalarea unor stări de linişte şi la inhibarea stărilor negative;

Melatonina şi legătura cu COVID-19

Analiza datelor din dosarele medicale ale pacienţilor din registrul COVID-19 al Clinicii Cleveland arată că folosirea melatoninei a fost asociată cu o reducere de aproape 30% a probabilităţii de a fi testat pozitiv pentru SARS-CoV-2 după ce oamenii de ştiinţă au ajustat informaţiile în funcţie de anumiţi parametri, citează viata-medicala.ro.

Probabilitatea redusă de a fi testat pozitiv la coronavirus a crescut de la 30% la 52% la persoanele afro-americane, când au fost ajustate anumite variabile.

„Este foarte important să reţinem că aceste rezultate nu sugerează că oamenii ar trebui să înceapă să ia melatonină fără să discute cu medicul lor curant. Studiile observaţionale făcute la scară largă şi trialurile randomizate controlate sunt esenţiale pentru a valida beneficiul clinic al melatoninei pentru pacienţii cu COVID-19, însă noi suntem încântaţi în ceea ce priveşte asocierile pe care le-a scos la iveală acest studiu şi în legătură cu oportunitatea de a le explora în viitor', a declarat Feixiong Cheng, de la Cleveland Clinic’s Genomic Medicine Institute, şi autorul principal al acestui studiu.

Sursa: www.viva.ro