Palatul Bragadiru – se află în Bucureşti, în sectorul 5, pe Calea Rahovei, la numerele 147-159. A fost construit în perioada 1894-1895 de către omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, cunoscut la începutul secolului XX ca fiind cel mai mare producător de bere din România.

Viaţa lui Dumitru Marinescu pare desprinsă dintr-un film de Hollywood. S-a născut în anul 1842, într-o familie săracă şi cu mulţi copii. A început să lucreze ca ucenic la o vârstă fragedă (căra apă cu cobiliţa din Damboviţa ) în cofetăria şi racheria negustorului Iancu Ştefănescu şi pentru că se dovedeşte a fi harnic şi cinstit, în scurtă vreme devine omul de încredere al patronului care îl ia asociat. Iar în 1866, Iancu Ştefănescu îi lasă lui întreaga afacere. Dovedindu-se priceput în comerţ, Dumitru Marinescu îşi lărgeşte afacerea şi ia în arendă mai multe fabrici de spirt. În 1877, Războiul de Independenţă îl găseşte vânzând rachiu soldaţilor şi spirt spitalelor pentru răniţi. Cu capitalul strâns, cumpără un teren în comuna Bragadiru (de unde îşi ia şi numele) şi construieste o fabrică de alcool, o primărie, o şcoala şi o biserică. Apoi cumpară un teren de 10 hectare, cuprins astăzi între Calea Rahovei şi bulevardul George Coşbuc, unde în 1895, ridică o fabrică de bere. În 1901, fabrica de bere Bragadiru beneficia de dotări de ultimă oră şi producea aproximativ trei milioane de litri de bere, depăşindu-le pe celelalte două fabrici concurente ale nemţilor Luther si Oppler care produceau mai puţin de două milioane de litri.

Pe domeniul fabricii, Bragadiru construieşte locuinţe pentru muncitori, magazine, o bancă, propria reşedinţă dar şi Colosseumul – sau ceea ce numim astăzi Palatul Bragadiru. Constructia “Colosului” a fost realizată dupa planurile arhitectului austriac Anton Shuckerl şi a fost concepută ca loc de recreere pentru muncitori, respectând astfel tradiţia fabricilor de bere din acea vreme de a avea şi un astfel de local în vecinătatea lor. Construită în stil eclectic, clădirea îmbina arhitectura mai multor construcţii renumite ale timpului: Posta Română, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC-ul), clădirea Curţii Supreme de Justiţie, Camera de Comerţ. În interior, cuprindea o spectaculoasă sală de bal care putea funcţiona şi ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere şi birouri, magazine. Clădirea este emblematică pentru arhitectura armonică a anilor 1900 reflectată în compoziţia faţadei şi bogăţia decoraţiunilor interioare.

Bragadiru a murit in 1915, în urma unei crize cardiace. Moştenirea i-a revenit lui Dumitru, fiul cel mare, care s-a ocupat de afacere în continuare şi a ţinut familia unită până la cel de-al doilea război mondial. La 11 iunie 1948 regimul comunist a trecut în proprietatea statului întregul domeniu Bragadiru, naţionalizând Fabrica de Bere care a fost redenumită Fabrica de Bere Rahova, după numele cartierului în care se afla. Numele lui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere a fost spart cu lovituri de ciocan iar imobilul Colosseum a fost transformat în Casa de Cultură Lenin. Cei din familie, au fost daţi afară din case sau azvârliţi în închisori. Câţiva s-au salvat reuşind să fugă din ţară.

După 1990, puţinii moştenitori rămaşi au revendicat şi obţinut Palatul, în anul 2003. L-au restaurat, iar în prezent aici se găseşte sala de baluri „Colosseum”, unde se organizează diverse concerte, recepţii, conferinţe şi manifestări culturale. Palatul are 10.000 de metri pătraţi construiţi şi un teren aferent de 12.000 metri pătraţi şi este declarat monument istoric de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

Fabrica de bere a fost privatizată în 1998 deşi fusese revendicată încă din 1994. Privatizarea s-a dovedit păguboasă din moment ce fabrica se află în faliment. Înainte de naţionalizare, familia deţinea peste 40 de terenuri şi proprietăţi în Bucureşti, Muntenia şi Moldova. Pentru a reintra în posesia lor, moştenitorii au întreprins multe şi interminabile procese cu statul roman. Numai proprietăţile din Bucureşti sunt estimate la peste 400 milioane de euro. Amintim numai de terenul pe care se află în prezent hotelul Marriott, clădirile Ciclop şi Scala.