Ne putem închipui astăzi ceva mai banal decât o îngheţată consumată repede, mai ales pe o vreme toridă? Probabil că nu. Combinaţia delicioasă şi răcoritoare alcătuită din lapte sau frişcă, mixate cu zahăr, fructe, vanilie, ciocolată sau alte topinguri reprezintă, cu siguranţă, desertul favorit al verii.
Se pare că reţeta îşi are originea în timpul Imperiului Persan, când oamenii săraci aşezau sucul de fructe într-un vas pe gheaţă şi mâncau mai ales când vremea era caniculară. Gheaţa era adusă de pe crestele munţilor şi păstrată în camere amplasate la subsol.
De altfel, civilizaţiile antice obişnuiau, se pare, să folosească gheaţa pentru răcirea alimentelor fierbinţi. Potrivit BBC, un amestec congelat de lapte şi orez se folosea în China în jurul anilor 200 î.Hr. Împăratul roman Nero (37-68) combina gheaţa cu topinguri de fructe, devenind astfel, probabil, cel mai cunoscut consumator de îngheţată al Antichităţii.
Frigiderul şi răspândirea îngheţatei
Unii istorici spun că arabii au fost, cel mai probabil, primii care au folosit laptele ca ingredient major al fabricării îngheţatei. Ei adăugau zahăr şi suc de fructe, la fel ca orice producător de îngheţată de astăzi. În secolul X, acest tip de desert se răspândeşte la Bagdad, Damasc şi Cairo.
Maguelonne Toussaint-Samat (în Istoria alimentaţiei) atribuie însă inventarea îngheţatei chinezilor şi împăratului Yingzong, din dinastia Song (960- 1279), în cinstea căruia poetul Zang Wanli a scris „Oda brânzei congelate”. La rândul său, Kublai Khan ar fi adorat îngheţata, al cărei secret l-ar fi păstrat cu străşnicie până la vizita lui Marco Polo în China; acesta l-ar fi aflat şi l-ar fi dus apoi în Italia.
Când ducesa italiană Caterina de Medici s-a căsătorit cu ducele de Orléans (viitorul rege Henric al II-lea al Franţei), în 1533, a adus cu ea câţiva cofetari italieni care ştiau să prepare delicioase îngheţate şi şerbeturi. Se spune că, o sută de ani mai târziu, Carol I al Angliei a fost atât de încântat de „zăpada îngheţată” încât i-a oferit bucătarului său personal o pensie pe viaţă în schimbul păstrării secretului preparării acestui desert care rămânea în acest fel privilegiu regal. Nu există însă dovezi istorice care să susţină această legendă.
Primele consemnări privind îngheţata apar în 1674, în cartea Curiozităţi şi întâmplări despre efectele admirabile ale naturii, semnată de francezul Nicholas Lemery. Se spune că în Statele Unite ale Americii îngheţata a fost introdusă de coloniştii quakeri. Ei fabricau îngheţată solidă în propriile magazine din New York şi din alte oraşe.
Benjamin Franklin, George Washington şi Thomas Jefferson consumau cu regularitate îngheţată. Unii dintre istoricii îngheţatei consemnează faptul că soţia preşedintelui american James Madison i-ar fi servit acestuia desertul dulce şi atipic la inaugurarea balului din 1813. Multă vreme, în Marea Britanie îngheţata a rămas un desert scump şi rar, până în era victoriană, moment în care cantităţi mari de gheaţă încep să fie importate din Norvegia.
În Londra, primul magazin de îngheţată a fost cel al lui Carlo Gatti, un elveţian de origine italiană, în gara Charing Cross, în 1851. Abia în secolul XX, odată ce frigiderul ajunge să fie un lucru obişnuit în casele oamenilor, îngheţata devine un desert popular, cu zecile ei de arome atrăgătoare, răcoritoare.
Reţeta îngheţatei, un secret bine păstrat
5 mai 2019
(142 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Cum recunoaştem fructele şi legumele cu pesticide din magazine
(18 mai 2017)
411 vizualizări
Cartoful dulce ţine răceala la distanţă! Întăreşte sistemul imunitar, conţine fibre şi vitamina C
(11 februarie 2020)
292 vizualizări
Conopidă pane
(12 noiembrie 2013)
208 vizualizări
1.000 de kilograme de gălbenuş de ou lichid contaminat cu Fipronil, provenit din Germania, găsite în Timiş
(11 august 2017)
97 vizualizări
Beneficiile nebănuite ale ciocolatei
(1 iulie 2013)
112 vizualizări
Piept de raţă la cuptor în stil asiatic
(21 mai 2014)
413 vizualizări
De ce n-ar trebui sa mai bei apa imbuteliata. Ce alternative ai
(3 august 2020)
157 vizualizări
Sarea în exces duce la apariţia cancerului gastric
(17 iulie 2013 - Clara ION)
175 vizualizări
Sucul miraculos care prelungeşte speranţa de viaţa
(20 martie 2016)
150 vizualizări
Marinata: secretul cărnii delicioase
(29 iulie 2013 - Cristina IANCU)
2091 vizualizări
Ciocolata şi consumul de cafea te fac mai deştept: care este explicaţia ştiinţifică
(31 octombrie 2019)
285 vizualizări
Grecia, locul perfect pentru o vacanţă culinară
(23 ianuarie 2017)
303 vizualizări
40 de producători români, la cel mai mare târg internaţional de agricultură ecologică
(5 februarie 2014)
408 vizualizări
Rucola - de opt ori mai sănătoasă decât salata verde
(22 martie 2017)
633 vizualizări
Prea multă pâine poate duce la depresie
(9 august 2015)
92 vizualizări
Pericolul din coaja de lămâie
(19 decembrie 2014)
199 vizualizări
Murături în saramură sau în oţet
(29 septembrie 2013)
946 vizualizări
MENIUL de REVELION în lume: ce alimente aduc noroc în Anul Nou
Mai toate mâncărurile „tradiţionale” pentru noaptea dintre ani sunt gândite în raport
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
6 martie 2026

EURO = 5.0941 RON


USD = 4.3981 RON


GBP = 5.8664 RON

Top articole


























