Ne putem închipui astăzi ceva mai banal decât o îngheţată consumată repede, mai ales pe o vreme toridă? Probabil că nu. Combinaţia delicioasă şi răcoritoare alcătuită din lapte sau frişcă, mixate cu zahăr, fructe, vanilie, ciocolată sau alte topinguri reprezintă, cu siguranţă, desertul favorit al verii.
Se pare că reţeta îşi are originea în timpul Imperiului Persan, când oamenii săraci aşezau sucul de fructe într-un vas pe gheaţă şi mâncau mai ales când vremea era caniculară. Gheaţa era adusă de pe crestele munţilor şi păstrată în camere amplasate la subsol.
De altfel, civilizaţiile antice obişnuiau, se pare, să folosească gheaţa pentru răcirea alimentelor fierbinţi. Potrivit BBC, un amestec congelat de lapte şi orez se folosea în China în jurul anilor 200 î.Hr. Împăratul roman Nero (37-68) combina gheaţa cu topinguri de fructe, devenind astfel, probabil, cel mai cunoscut consumator de îngheţată al Antichităţii.
Frigiderul şi răspândirea îngheţatei
Unii istorici spun că arabii au fost, cel mai probabil, primii care au folosit laptele ca ingredient major al fabricării îngheţatei. Ei adăugau zahăr şi suc de fructe, la fel ca orice producător de îngheţată de astăzi. În secolul X, acest tip de desert se răspândeşte la Bagdad, Damasc şi Cairo.
Maguelonne Toussaint-Samat (în Istoria alimentaţiei) atribuie însă inventarea îngheţatei chinezilor şi împăratului Yingzong, din dinastia Song (960- 1279), în cinstea căruia poetul Zang Wanli a scris „Oda brânzei congelate”. La rândul său, Kublai Khan ar fi adorat îngheţata, al cărei secret l-ar fi păstrat cu străşnicie până la vizita lui Marco Polo în China; acesta l-ar fi aflat şi l-ar fi dus apoi în Italia.
Când ducesa italiană Caterina de Medici s-a căsătorit cu ducele de Orléans (viitorul rege Henric al II-lea al Franţei), în 1533, a adus cu ea câţiva cofetari italieni care ştiau să prepare delicioase îngheţate şi şerbeturi. Se spune că, o sută de ani mai târziu, Carol I al Angliei a fost atât de încântat de „zăpada îngheţată” încât i-a oferit bucătarului său personal o pensie pe viaţă în schimbul păstrării secretului preparării acestui desert care rămânea în acest fel privilegiu regal. Nu există însă dovezi istorice care să susţină această legendă.
Primele consemnări privind îngheţata apar în 1674, în cartea Curiozităţi şi întâmplări despre efectele admirabile ale naturii, semnată de francezul Nicholas Lemery. Se spune că în Statele Unite ale Americii îngheţata a fost introdusă de coloniştii quakeri. Ei fabricau îngheţată solidă în propriile magazine din New York şi din alte oraşe.
Benjamin Franklin, George Washington şi Thomas Jefferson consumau cu regularitate îngheţată. Unii dintre istoricii îngheţatei consemnează faptul că soţia preşedintelui american James Madison i-ar fi servit acestuia desertul dulce şi atipic la inaugurarea balului din 1813. Multă vreme, în Marea Britanie îngheţata a rămas un desert scump şi rar, până în era victoriană, moment în care cantităţi mari de gheaţă încep să fie importate din Norvegia.
În Londra, primul magazin de îngheţată a fost cel al lui Carlo Gatti, un elveţian de origine italiană, în gara Charing Cross, în 1851. Abia în secolul XX, odată ce frigiderul ajunge să fie un lucru obişnuit în casele oamenilor, îngheţata devine un desert popular, cu zecile ei de arome atrăgătoare, răcoritoare.
Reţeta îngheţatei, un secret bine păstrat
5 mai 2019
(128 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Cum deosebiţi uleiul de măsline veritabil de cel fals
(10 august 2015)
1323 vizualizări
Istoria ceaiului
(20 aprilie 2023)
555 vizualizări
Sucul de portocale, supliment de energie pentru creier
(28 august 2015)
363 vizualizări
Ingredientul banal care topeşte grăsimea de pe burtă. Trebuie să îl mănânci în fiecare zi
(24 septembrie 2020)
146 vizualizări
Misterele ceaiului verde
(10 iulie 2013 - Clara ION)
390 vizualizări
Produs contaminat cu salmonella comercializat într-un lanţ de magazine din România!
(20 martie 2018)
300 vizualizări
Magiunul de Topoloveni, la World Food Moscow 2014
(22 septembrie 2014)
125 vizualizări
Motivul pentru care unul dintre cele mai iubite fructe din lume ar putea dispărea
(24 ianuarie 2017)
114 vizualizări
Tradiţii culinare neo-zeelandeze
(2 martie 2015)
222 vizualizări
Vinetele, alimentul potrivit pentru zilele caniculare
(17 august 2014)
110 vizualizări
Zece alimente pe care nu trebuie să le ţii în frigider
(29 martie 2015)
690 vizualizări
Cum preparaţi untul de casă?
(3 septembrie 2013 - Cristina IANCU)
621 vizualizări
Proprietăţile neştiute ale dafinului
(2 octombrie 2014)
155 vizualizări
Alimentele purtătoare de noroc pe care trebuie să le mănânci de Revelion
(29 decembrie 2013)
483 vizualizări
Ce vinuri s-au băut la Oscaruri
(28 februarie 2017)
76 vizualizări
Orez cu lapte şi mere caramel
(31 mai 2014)
179 vizualizări
Broccoli, leguma anticancer
(11 noiembrie 2015)
192 vizualizări
Cea mai veche branza din lume, descoperita langa mumii
Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole


























