Ne putem închipui astăzi ceva mai banal decât o îngheţată consumată repede, mai ales pe o vreme toridă? Probabil că nu. Combinaţia delicioasă şi răcoritoare alcătuită din lapte sau frişcă, mixate cu zahăr, fructe, vanilie, ciocolată sau alte topinguri reprezintă, cu siguranţă, desertul favorit al verii.
Se pare că reţeta îşi are originea în timpul Imperiului Persan, când oamenii săraci aşezau sucul de fructe într-un vas pe gheaţă şi mâncau mai ales când vremea era caniculară. Gheaţa era adusă de pe crestele munţilor şi păstrată în camere amplasate la subsol.
De altfel, civilizaţiile antice obişnuiau, se pare, să folosească gheaţa pentru răcirea alimentelor fierbinţi. Potrivit BBC, un amestec congelat de lapte şi orez se folosea în China în jurul anilor 200 î.Hr. Împăratul roman Nero (37-68) combina gheaţa cu topinguri de fructe, devenind astfel, probabil, cel mai cunoscut consumator de îngheţată al Antichităţii.
Frigiderul şi răspândirea îngheţatei
Unii istorici spun că arabii au fost, cel mai probabil, primii care au folosit laptele ca ingredient major al fabricării îngheţatei. Ei adăugau zahăr şi suc de fructe, la fel ca orice producător de îngheţată de astăzi. În secolul X, acest tip de desert se răspândeşte la Bagdad, Damasc şi Cairo.
Maguelonne Toussaint-Samat (în Istoria alimentaţiei) atribuie însă inventarea îngheţatei chinezilor şi împăratului Yingzong, din dinastia Song (960- 1279), în cinstea căruia poetul Zang Wanli a scris „Oda brânzei congelate”. La rândul său, Kublai Khan ar fi adorat îngheţata, al cărei secret l-ar fi păstrat cu străşnicie până la vizita lui Marco Polo în China; acesta l-ar fi aflat şi l-ar fi dus apoi în Italia.
Când ducesa italiană Caterina de Medici s-a căsătorit cu ducele de Orléans (viitorul rege Henric al II-lea al Franţei), în 1533, a adus cu ea câţiva cofetari italieni care ştiau să prepare delicioase îngheţate şi şerbeturi. Se spune că, o sută de ani mai târziu, Carol I al Angliei a fost atât de încântat de „zăpada îngheţată” încât i-a oferit bucătarului său personal o pensie pe viaţă în schimbul păstrării secretului preparării acestui desert care rămânea în acest fel privilegiu regal. Nu există însă dovezi istorice care să susţină această legendă.
Primele consemnări privind îngheţata apar în 1674, în cartea Curiozităţi şi întâmplări despre efectele admirabile ale naturii, semnată de francezul Nicholas Lemery. Se spune că în Statele Unite ale Americii îngheţata a fost introdusă de coloniştii quakeri. Ei fabricau îngheţată solidă în propriile magazine din New York şi din alte oraşe.
Benjamin Franklin, George Washington şi Thomas Jefferson consumau cu regularitate îngheţată. Unii dintre istoricii îngheţatei consemnează faptul că soţia preşedintelui american James Madison i-ar fi servit acestuia desertul dulce şi atipic la inaugurarea balului din 1813. Multă vreme, în Marea Britanie îngheţata a rămas un desert scump şi rar, până în era victoriană, moment în care cantităţi mari de gheaţă încep să fie importate din Norvegia.
În Londra, primul magazin de îngheţată a fost cel al lui Carlo Gatti, un elveţian de origine italiană, în gara Charing Cross, în 1851. Abia în secolul XX, odată ce frigiderul ajunge să fie un lucru obişnuit în casele oamenilor, îngheţata devine un desert popular, cu zecile ei de arome atrăgătoare, răcoritoare.
Reţeta îngheţatei, un secret bine păstrat
5 mai 2019

Din aceeaşi categorie:
Greşeala fundamentală pe care o fac oamenii care mănâncă seara
(17 ianuarie 2017)
149 vizualizări
Creşte lista îngheţatelor retrase din magazine, din cauza unui pesticid. Sunt zeci de sortimente
(13 august 2021)
312 vizualizări
Cum a ajuns uleiul de palmier în aproape toate alimentele. Un lobby asemnătător cu cel al tutunului şi alcoolului
(6 iulie 2021)
83 vizualizări
Drojdia de bere, printre cele mai sănătoase alimente
(24 decembrie 2014)
493 vizualizări
Vinurile de Budureasca, opt medalii de aur în concursuri internaţionale
(4 octombrie 2013)
179 vizualizări
Proprietăţile neştiute ale dafinului
(2 octombrie 2014)
150 vizualizări
Şase alimente pe care un specialist în toxiinfecţie alimentară nu le-ar mânca niciodată
(30 iulie 2016)
696 vizualizări
Beneficiile grapefruitului
(26 august 2013)
272 vizualizări
Începe Ploieşti Street Food Festival!
(8 iunie 2018)
991 vizualizări
Meniul zilei la Yell Wolf Pub şi reţeta "Ciocănelelor cu sos roşu"
(25 noiembrie 2014)
366 vizualizări
Pălinca de scoruşe fabricată la Sfântu Gheorghe, o nouă medalie de aur
(15 martie 2016)
426 vizualizări
De ce să nu mănânci niciodată pepene roşu cu pâine sau cu brânză.
(1 iulie 2023)
2989 vizualizări
Zeci de tone de lămâi şi mandarine cu pesticide au ajuns în magazine. Director ANSVSA: Oamenii nu mai pot face nimic
(16 decembrie 2021)
178 vizualizări
Lidl recheamă un lot întreg de fulgi de nucă de cocos în care s-a detectat dioxid de sulf
(16 februarie 2019)
555 vizualizări
Ştii ce spune cafeaua preferată despre partenerul tău?
(25 mai 2017)
561 vizualizări
"Caviarul vegetal", mazărea care se vinde cu 700 de dolari kilogramul
(5 ianuarie 2014)
177 vizualizări
Cum a transformat Prinţesa Diana bucătaria regală
(25 februarie 2014)
431 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole