Ne putem închipui astăzi ceva mai banal decât o îngheţată consumată repede, mai ales pe o vreme toridă? Probabil că nu. Combinaţia delicioasă şi răcoritoare alcătuită din lapte sau frişcă, mixate cu zahăr, fructe, vanilie, ciocolată sau alte topinguri reprezintă, cu siguranţă, desertul favorit al verii.
Se pare că reţeta îşi are originea în timpul Imperiului Persan, când oamenii săraci aşezau sucul de fructe într-un vas pe gheaţă şi mâncau mai ales când vremea era caniculară. Gheaţa era adusă de pe crestele munţilor şi păstrată în camere amplasate la subsol.
De altfel, civilizaţiile antice obişnuiau, se pare, să folosească gheaţa pentru răcirea alimentelor fierbinţi. Potrivit BBC, un amestec congelat de lapte şi orez se folosea în China în jurul anilor 200 î.Hr. Împăratul roman Nero (37-68) combina gheaţa cu topinguri de fructe, devenind astfel, probabil, cel mai cunoscut consumator de îngheţată al Antichităţii.
Frigiderul şi răspândirea îngheţatei
Unii istorici spun că arabii au fost, cel mai probabil, primii care au folosit laptele ca ingredient major al fabricării îngheţatei. Ei adăugau zahăr şi suc de fructe, la fel ca orice producător de îngheţată de astăzi. În secolul X, acest tip de desert se răspândeşte la Bagdad, Damasc şi Cairo.
Maguelonne Toussaint-Samat (în Istoria alimentaţiei) atribuie însă inventarea îngheţatei chinezilor şi împăratului Yingzong, din dinastia Song (960- 1279), în cinstea căruia poetul Zang Wanli a scris „Oda brânzei congelate”. La rândul său, Kublai Khan ar fi adorat îngheţata, al cărei secret l-ar fi păstrat cu străşnicie până la vizita lui Marco Polo în China; acesta l-ar fi aflat şi l-ar fi dus apoi în Italia.
Când ducesa italiană Caterina de Medici s-a căsătorit cu ducele de Orléans (viitorul rege Henric al II-lea al Franţei), în 1533, a adus cu ea câţiva cofetari italieni care ştiau să prepare delicioase îngheţate şi şerbeturi. Se spune că, o sută de ani mai târziu, Carol I al Angliei a fost atât de încântat de „zăpada îngheţată” încât i-a oferit bucătarului său personal o pensie pe viaţă în schimbul păstrării secretului preparării acestui desert care rămânea în acest fel privilegiu regal. Nu există însă dovezi istorice care să susţină această legendă.
Primele consemnări privind îngheţata apar în 1674, în cartea Curiozităţi şi întâmplări despre efectele admirabile ale naturii, semnată de francezul Nicholas Lemery. Se spune că în Statele Unite ale Americii îngheţata a fost introdusă de coloniştii quakeri. Ei fabricau îngheţată solidă în propriile magazine din New York şi din alte oraşe.
Benjamin Franklin, George Washington şi Thomas Jefferson consumau cu regularitate îngheţată. Unii dintre istoricii îngheţatei consemnează faptul că soţia preşedintelui american James Madison i-ar fi servit acestuia desertul dulce şi atipic la inaugurarea balului din 1813. Multă vreme, în Marea Britanie îngheţata a rămas un desert scump şi rar, până în era victoriană, moment în care cantităţi mari de gheaţă încep să fie importate din Norvegia.
În Londra, primul magazin de îngheţată a fost cel al lui Carlo Gatti, un elveţian de origine italiană, în gara Charing Cross, în 1851. Abia în secolul XX, odată ce frigiderul ajunge să fie un lucru obişnuit în casele oamenilor, îngheţata devine un desert popular, cu zecile ei de arome atrăgătoare, răcoritoare.
Reţeta îngheţatei, un secret bine păstrat
5 mai 2019

Din aceeaşi categorie:
Ambalajele unor produselor alimentare conţin substanţe chimice nocive
(29 octombrie 2015)
96 vizualizări
De ce alunele caju nu se pot consuma crude
(8 mai 2016)
134 vizualizări
Ştii ce spune cafeaua preferată despre partenerul tău?
(25 mai 2017)
564 vizualizări
Zeci de tone de lămâi şi mandarine cu pesticide au ajuns în magazine. Director ANSVSA: Oamenii nu mai pot face nimic
(16 decembrie 2021)
182 vizualizări
Cum ne afectează sănătatea chimicalele din fructe şi legume. Medic: "Cadmiul creşte şi produce riscul de apariţie a cancerului!"
(16 iunie 2020)
242 vizualizări
Stufat de peşte
(4 aprilie 2015)
520 vizualizări
Salata verde din supermarket, mai periculoasă decât un hamburger
(9 ianuarie 2015)
289 vizualizări
Vinul roşu, cel mai bun medicament din lume
(7 decembrie 2013)
315 vizualizări
Preţurile uleiului de măsline cresc puternic din cauza vremii nefavorabile din Italia şi Spania
(10 februarie 2017)
275 vizualizări
Ce se petrece în corpul tău dacă mănânci mămăligă
(17 februarie 2016)
1193 vizualizări
De ce nu trebuie să ţii pepenele în frigider. Toţi procedează greşit
(26 iulie 2022)
371 vizualizări
Cel mai scump hamburger din lume
(1 aprilie 2016)
385 vizualizări
Micul dejun - cea mai importantă masă a zilei!
(4 august 2013)
354 vizualizări
15 alimente care ajută creierul să funcţioneze la capacitate maximă
(31 ianuarie 2020)
170 vizualizări
Ce nu ştiai despre ciocolată
(7 iulie 2013 - Cristina IANCU)
170 vizualizări
Cum a transformat Prinţesa Diana bucătaria regală
(25 februarie 2014)
451 vizualizări
Fructele care încep să cucerească România. Sunt aur curat pentru sănătatea ta
(5 aprilie 2022)
167 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole