Clătitele reprezintă unul dintre preparatele culinare cele mai simple de realizat. Orice bucătar începător poate stăpâni tehnica coacerii clătitelor. Cât despre umpluturi şi asamblare....limita e cerul. Frumuseţea acestui fel de mâncare este că sunt atât de multe variante în care pot fi pregătite încât putem spune cu adevărat câte bordeie, atâtea obiceie.
Colindând virtual prin bucătăria lumii am descoperit că pe întreg mapamondul se mănâncă clătite. Unele sunt făcute din faină de grâu, altele din cartofi, unele sunt dulci, altele sunt sărate, unele se prepară pe vechi pietre de copt, în stil medieval, altele au ajuns a fi preparate pe dispozitive electrice special concepute. Unele se prepară în ocazii speciale - Shrove Tuesday Crepes, Chanukah Latkes, iar altele se prepară ori de câte ori ai dori să mănânci ceva dulce.
Clătitele reflectă în general caracteristici ale bucătăriei locale, dar şi obiceiurile locului. Pentru prepararea clătitelor, în majoritatea ţărilor este folosită faină de grâu, însă în Polonia sau Germania se prepară şi clătite din cartofi. De asemenea, în Egipt, Canada sau Statele Unite ale Americii sunt folosite drojdia sau praful de copt, pentru a face clătitele mai pufoase.
În Franţa s-a dezvoltat o adevărată industrie a clătitelor, aici existând restaurante specializate, unde se pot consuma aceste preparate cu cele mai diverse şi mai sofisticate umpluturi, de la dulceaţă la fructe de mare. În Canada şi Statele Unite ale Americii, clătitele sunt servite la micul dejun şi pot avea diverse umpluturi.
Pentru olandezi, clătitele sunt foarte populare la cină, existând chiar şi restaurante specializate care le servesc la masa de seară. În Franţa, ele sunt cunoscute sub denumirea de crepes, pannequet, begnetele sau galette, în Germania clătitele sunt de fapt pancakes subţiri din cartofi - Schmarren, în Polonia ratzelach, iar în Irlanda ele se numesc Boxty, palacsinta în Ungaria, drop scones în Scoţia, blini în Rusia, waffe în Belgia şi Olanda, tunnpankakor în Suedia, gozleme în Turcia.
Depăşind graniţele Europei, găsim clătitele şi pe continetele americane sub denumiri diverse: flapjack (în America secolului 19), pancake în ţările anglosaxone iar în zona Mexicului le întâlnim într-o varietate foarte mare, din care amintim doar: tortilla, taco şi burrito. Întâlnim clătite şi în Indonezia - dadar gutung, în China - bao bing, în India - în versiunile palappam sau poori, în Japonia - takoyaki, kahm-ja juhn în Coreea şi lista poate continua.
Una dintre cele mai faimoase reţete de clătite este evident reţea de Crepes Suzette. Aceasta delicatesă a fost creată din greşeală de Henri Charpentier (1880-1961) în 1895 la cafeneaua Monte Carlo din Paris. Henri pregătea un desert pentru Prinţul din Wales, viitorul prinţ Edward VII al Angliei.
În timp ce Henri pregătea un desert pentru prinţ şi prietenii acestuia, tigaia a luat foc. Deşi era o combinaţie de gusturi, prăjite la un loc, era o delicatesă savurată cu poftă de prinţ. Henri le-a numit Crepes Princesse, însă numele i s-a schimbat în Crepes Suzette la cererea prinţului de Wales. Drept recompensă pentru desertul care ar civiliza şi un canibal, Henri Carpentier a primit de la prinţ un inel cu diamante şi o pălărie de Panama. Iar din partea omenirii, recunoştinţa veşnică pentru dulcea greşeala comisă!
Clătitele fac înconjurul lumii
2 octombrie 2013
(382 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Cu ce mâncare se potriveşte Chardonnay-ul?
(28 septembrie 2013)
855 vizualizări
Consumul de iaurturi cu vanilie îi face pe oameni fericiţi
(21 noiembrie 2015)
202 vizualizări
Curiozităţi despre zmeură
(22 iunie 2015)
801 vizualizări
Ştiai că le poţi prepara şi la grătar?
(11 iulie 2013 - Clara ION)
236 vizualizări
Truc esenţial. Cum să recunoşti rapid un vin de calitate
(18 mai 2018)
406 vizualizări
Apa minerală e periculoasă? Adevărul despre bolile pe care le poate provoca
(9 martie 2020)
231 vizualizări
Alimentul miraculos care scoate grasimea din sange. Trebuie neaparat sa il ai in casa
(2 decembrie 2020)
370 vizualizări
Meniul zilei la Yell Wolf Pub. Reţeta ciorbei de fasole cu bacon
(19 noiembrie 2014)
191 vizualizări
Friptură de miel cu miere
(9 aprilie 2014)
262 vizualizări
De ce este important micul dejun
(5 decembrie 2016)
102 vizualizări
Alimentele care îngraşă cel mai mult. Mare atenţie în ce cantitate le consumi!
(22 ianuarie 2021)
261 vizualizări
Fructul pe care ar trebui să-l mâncăm zilnic pentru a scăpa de grăsimea de pe abdomen. Este permis şi diabeticilor!
(24 septembrie 2020)
106 vizualizări
Cele mai nesănătoase sucuri
(18 august 2015)
141 vizualizări
Vinurile de Budureasca, opt medalii de aur în concursuri internaţionale
(4 octombrie 2013)
180 vizualizări
Papanaşi
(4 noiembrie 2013)
273 vizualizări
Diferenţa dintre whiskey şi whisky
(2 iunie 2017)
255 vizualizări
Un celebru ghid culinar franţuzesc a făcut primul top al restaurantelor din România
(29 aprilie 2018)
906 vizualizări
Cea mai veche branza din lume, descoperita langa mumii
Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole

























