Clătitele reprezintă unul dintre preparatele culinare cele mai simple de realizat. Orice bucătar începător poate stăpâni tehnica coacerii clătitelor. Cât despre umpluturi şi asamblare....limita e cerul. Frumuseţea acestui fel de mâncare este că sunt atât de multe variante în care pot fi pregătite încât putem spune cu adevărat câte bordeie, atâtea obiceie.
Colindând virtual prin bucătăria lumii am descoperit că pe întreg mapamondul se mănâncă clătite. Unele sunt făcute din faină de grâu, altele din cartofi, unele sunt dulci, altele sunt sărate, unele se prepară pe vechi pietre de copt, în stil medieval, altele au ajuns a fi preparate pe dispozitive electrice special concepute. Unele se prepară în ocazii speciale - Shrove Tuesday Crepes, Chanukah Latkes, iar altele se prepară ori de câte ori ai dori să mănânci ceva dulce.
Clătitele reflectă în general caracteristici ale bucătăriei locale, dar şi obiceiurile locului. Pentru prepararea clătitelor, în majoritatea ţărilor este folosită faină de grâu, însă în Polonia sau Germania se prepară şi clătite din cartofi. De asemenea, în Egipt, Canada sau Statele Unite ale Americii sunt folosite drojdia sau praful de copt, pentru a face clătitele mai pufoase.
În Franţa s-a dezvoltat o adevărată industrie a clătitelor, aici existând restaurante specializate, unde se pot consuma aceste preparate cu cele mai diverse şi mai sofisticate umpluturi, de la dulceaţă la fructe de mare. În Canada şi Statele Unite ale Americii, clătitele sunt servite la micul dejun şi pot avea diverse umpluturi.
Pentru olandezi, clătitele sunt foarte populare la cină, existând chiar şi restaurante specializate care le servesc la masa de seară. În Franţa, ele sunt cunoscute sub denumirea de crepes, pannequet, begnetele sau galette, în Germania clătitele sunt de fapt pancakes subţiri din cartofi - Schmarren, în Polonia ratzelach, iar în Irlanda ele se numesc Boxty, palacsinta în Ungaria, drop scones în Scoţia, blini în Rusia, waffe în Belgia şi Olanda, tunnpankakor în Suedia, gozleme în Turcia.
Depăşind graniţele Europei, găsim clătitele şi pe continetele americane sub denumiri diverse: flapjack (în America secolului 19), pancake în ţările anglosaxone iar în zona Mexicului le întâlnim într-o varietate foarte mare, din care amintim doar: tortilla, taco şi burrito. Întâlnim clătite şi în Indonezia - dadar gutung, în China - bao bing, în India - în versiunile palappam sau poori, în Japonia - takoyaki, kahm-ja juhn în Coreea şi lista poate continua.
Una dintre cele mai faimoase reţete de clătite este evident reţea de Crepes Suzette. Aceasta delicatesă a fost creată din greşeală de Henri Charpentier (1880-1961) în 1895 la cafeneaua Monte Carlo din Paris. Henri pregătea un desert pentru Prinţul din Wales, viitorul prinţ Edward VII al Angliei.
În timp ce Henri pregătea un desert pentru prinţ şi prietenii acestuia, tigaia a luat foc. Deşi era o combinaţie de gusturi, prăjite la un loc, era o delicatesă savurată cu poftă de prinţ. Henri le-a numit Crepes Princesse, însă numele i s-a schimbat în Crepes Suzette la cererea prinţului de Wales. Drept recompensă pentru desertul care ar civiliza şi un canibal, Henri Carpentier a primit de la prinţ un inel cu diamante şi o pălărie de Panama. Iar din partea omenirii, recunoştinţa veşnică pentru dulcea greşeala comisă!
Clătitele fac înconjurul lumii
2 octombrie 2013




Din aceeaşi categorie:
Cele mai toxice alimente din comerţ. Toţi românii trebuie să stea departe de ele, mai ales copiii
(28 septembrie 2020)
574 vizualizări
Cum a transformat Prinţesa Diana bucătaria regală
(25 februarie 2014)
455 vizualizări
Stresul poate favoriza consumul de alimente nesănătoase, cu consecinţe nefaste asupra greutăţii
(7 noiembrie 2015)
57 vizualizări
Vinetele - izvor de vitamine
(16 august 2013 - Cristina IANCU)
205 vizualizări
Secretele ouălor
(8 iulie 2013 - Clara ION)
262 vizualizări
Nucile scad nivelul colesterolului „rău” din sânge
(29 noiembrie 2015)
214 vizualizări
Cum să găteşti acasă un burger ca la restaurant
(23 mai 2015)
653 vizualizări
În timpul caniculei evitaţi consumul de alcool şi cafea; beţi multă apă
(4 august 2017)
259 vizualizări
Trucuri simple pentru cel mai bun şi mai arătos cozonac
(19 aprilie 2020)
223 vizualizări
Cum recunoaştem fructele şi legumele cu pesticide din magazine
(18 mai 2017)
388 vizualizări
Meniul zilei la Yell Wolf Pub şi reţeta "Ciocănelelor cu sos roşu"
(25 noiembrie 2014)
371 vizualizări
20 tone de roşii cu pesticide, retrase de pe piaţă
(27 februarie 2016)
460 vizualizări
Florenţa, paradisul iubitorilor de mâncare
(11 aprilie 2017)
151 vizualizări
Cinci alimente bune pentru protejarea ficatului
(27 octombrie 2014)
238 vizualizări
LIDL, prins într-un scandal de proporţii! Cum au ajuns sute de mii de ouă să fie contaminate cu substanţe toxice
(5 august 2017)
725 vizualizări
Un român aruncă anual circa 250 kg de alimente
(7 aprilie 2016)
302 vizualizări
Băuturile pe care un barman nu le-ar comanda niciodată
(25 iunie 2017)
173 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole