Direcţia Generală Antifraudă Fiscală are în curs de investigare trei grupuri distincte de societăţi din România în cadrul cărora sunt analizate aspecte care au consecinţe fiscale identificate în contextul scandalului internaţional Panama Papers, în plus, fiind analizate riscurile fiscale cu privire la alte două grupuri de societăţi.

Ministerul de Finanţe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy, a răspuns unei interpelări a deputatului independent Liliana Ciobanu, care dorea să ştie de la autorităţi dacă sunt cetăţeni români investigaţi în urma scandalului Panama Papers. 

Parlamentarul arată că ANAF a anunţat încă din luna aprilie declanşarea unor investigaţii legate de dosarele în care au fost implicate persoane şi instituţii din România, în scandalul Panama Papers, şi s-a creat un grup de lucru în care sunt implicaţi inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite. 

Liliana Ciobanu cerea MInisterului de Finanţe, respectiv şefului ANAF, să precizeze cine sunt cetăţenii români investigaţi în urma acestui scandal, ce societăţi off-shore le mascau afacerile, ce societăţi de avocatură şi bănci au fost implicate şi au asigurat anonimatul acestor persoane. 

În plus, aceasta cerea preşedintelui ANAF să precizeze nominal persoanele investigate care aveau obligaţia să îşi depună declaraţii de avere şi interese. 

Răspunsul Ministerului de Finanţe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy, precizează că ”la nivelul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de investigare trei grupuri distincte de societăţi, în cazul cărora sunt valorificate aspecte care au consecinţe fiscale identificate în contextul aprofundării analizei documentelor publicate de «The Internaţional Consortium of Investigative Journalists», sub titlul «The Panama Papers»”. 

În plus, Ministerul menţionează că ”sunt analizate riscurile fiscale cu privire la alte două grupuri de societăţi”. 

Finanţele mai arată că ”Direcţia Antifraudă utilizează constant, în evaluările de risc, date structurate/ nestructurate existente în mediul online, cu scopul identificării şi/sau al circumstanţierii unor forme de manifestare a riscurilor fiscale”. 

Documentele Panama Papers, unde se află firma de avocatură Mossack Fonseca care s-a ocupat de înfiinţarea companiilor offshore, au pus într-o situaţie dificilă politicieni şi oameni de afaceri din întreaga lume. Premierul islandez, dar şi un ministru spaniol şi-au dat demisia după ce presa a aflat că au fost implicaţi în reţeaua de companii offshore din paradisuri fiscale.

Baza de date Panama Papers conţine informaţii despre mai mult de 200 de mii de entităţi offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informaţiile sunt un amalgam de emailuri, copii după paşapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilităţi, formulare bancare şi, desigur, mii de acte de înregistrare ale unor firme offshore.

Documentele oferă detalii privind afacerile secrete a 128 politicieni şi demnitari din întreaga lume. Peste 11 milioane de documente arată cum o industrie globală, formată din case de avocatură şi mari bănci, vinde secrete fiscale politicienilor, evazioniştilor şi traficanţilor de droguri, precum şi miliardarilor sau celebrităţilor.

Fiscul din România a înfiinţat un grup de lucru interdepartamental, din care fac parte inspectori antifraudă şi cu alte specializări, pentru a verifica informaţiile din investigaţia jurnalistică PanamaPapers şi pentru a analiza date referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice implicate.