Secretarul Comisiei de Agricultură din Senat, Tanczos Barna, spune că fermierii trebuie să depună cereri la primăriile de care aparţin pentru a primi despăgubiri pentru pagubele produse de secetă, în caz contrar nefiindu-le plătit "niciun leu” pentru suprafeţele şi culturile calamitate.

Tanczos Barna a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, la Miercurea Ciuc, că atrage atenţia tuturor fermierilor că vor beneficia de compensarea pagubelor provocate de secetă doar dacă anunţă primăriile pe raza cărora locuiesc, scrie MEDIAFAX.

"Atrag atenţia tuturor fermierilor, nu numai din judeţul Harghita, ci şi la nivel naţional că procedurile de despăgubire pentru pagubele cauzate de secetă pornesc cu cererea fermierului, care se depune la primăria pe raza căreia îşi are domiciliul. Niciun leu nu va fi plătit fără ca fermierul să îşi anunţe pagubele la nivelul acestei comisii locale, care se formează prin grija primarului şi care face prima eveluare a pagubelor. Chiar dacă ministerul lucrează la hotărârea de guvern prin care pe sistemul de minimis vor plăti anumite sume pentru aceste calamităţi, nimeni nu va fi despăgubit, niciun leu nu va fi plătit dacă nu a fost anunţată paguba”, a spus Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, fermierul trebuie să depună o cerere la primărie, în care va specifica suprafaţa afectată de secetă, cultura şi paguba suferită, apoi comisia locală pentru situaţii de urgenţă va evalua situaţia pe teren, va aprecia suprafaţa, procentrul de afectare şi va estima valoarea pagubelor, iar ulterior comisia judeţeană pentru situaţii de urgenţă va verifica veridicitatea datelor, va întocmi situaţia centralizată şi o va înainta Ministerului Agriculturii.

Tanczos Barna a dat ca exemplu judeţul Harghita, unde o comisie judeţeană se va deplasa, începând cu 21 august, în fiecare comună şi va verifica evaluările făcute pe plan local, le va centraliza, urmând ca până în 31 august să fie înaintate Prefecturii.

"Ar fi păcat ca judeţul Harghita să rămână pe dinafară, au fost pagube foarte mari şi la culturile de cartofi şi la porumbul siloz, pe păşuni, fâneţe, deci în următoarele zile fermierii trebuie să se deplaseze la primărie, pentru a depune cererile de despăgubire”, a spus senatorul Tanczos Barna.

La rândul său, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, a declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent în judeţ a fost raportată o suprafaţă afectată de secetă de 162.748 de hectare, cea mai afectată cultură fiind cea de cartof, cultura de bază în Harghita.

"Din suprafaţa de 162.784 de hectare afectată de secetă, 2.760 de hectare sunt cultivate cu porumb, 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi 4.900 de hectare cu cartofi, adică mai mult de jumătate din suprafaţa însâmânţată cu cartofi în judeţ, care a suferit un grad de afectare cuprins între 35 şi 45 la sută”, a spus şeful DADR Harghita.

El a adăugat că seceta a mai calamitat în Harghita 18.750 de hectare cultivate cu plante furajere perene, 3.100 de hectare cu plante furajere anuale, aproape 2.000 de hectare cu porumb siloz, 72.950 de hectare de fâneaţă şi 58.550 de hectare de păşune.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara luni că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Totodată, ministrul susţinea că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură.

Tot luni, reprezentanţii agricultorilor, ale căror culturi au fost grav afectate de secetă în ultimele luni, se declarau nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar şi de ineficienţa cheltuielilor cu sistemul de irigaţii.

La începutul lunii august, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a declarat pentru MEDIAFAX că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare.