Ziua de 9 decembrie a fost anunţată de mai mult timp (după câteva amânări) ca termen pentru primirea ofertelor ferme, angajante, din partea companiilor care doresc să ne construiască unul dintre cele mai dificile tronsoane de autostradă din ţară – Comarnic-Braşov.

Atât ministrul pentru Marile proiecte de Infrastructură, Dan Şova, cât şi şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi, Narcis Neaga, dau ca sigură semnarea contractului în luna decembrie a acestui an. Începerea efectivă a lucrărilor este prevăzută pentru primăvara anului 2014 şi finalizarea acestora pentru sfârşitul lui 2016 sau în cel mau rău caz vara lui 2017.

Acest tronson are o lungime de 58 de kilometri şi va costa între 1,2 şi 1,3 miliarde de euro, potrivit ultimelor estimări, iar dacă avem în vedere termenele trasate putem spune că se va construi cu o viteză de 58 de metri pe zi. O viteză semnificativ mai mare decât cea în care a fost construită A2 Bucureşti-Constanţa (43 de metri pe zi), pe teren întins. Autostrada va avea  57 de poduri, 5 pasaje şi 3 tuneluri.

Cine sunt ofertanţii

Pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse în februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communicatios Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci - Strabag - Aktor şi Impregilo - Salini.

La începerea etapei dialogului competitiv, în perioada mai-iunie, China Communications Construction a anunţat că se retrage.

Reamintim că statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) cu Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.