TITLURILE ZILEI:
• Un tramvai numit...maidan! FOTO    • Grindeanu: În iunie se vor lansa pe SEAP licitaţiile pentru loturile 1 şi 5 din Autostrada Piteşti-Sibiu şi tronsonul Piteşti-Craiova    • Înălţarea Domnului, sărbătorită joi. Este şi Ziua Eroilor    • Ştii ce spune cafeaua preferată despre partenerul tău?    • Câţi bani câştigă un şofer Uber într-o lună    • Locuitorii a şapte oraşe pot ieşi mai repede la pensie    • Călcaţi pe coadă în tur, “lupii” i-au “muşcat” de cinci ori pe vălenari la ei acasă!    • Pensionarii, victime ale unei noi metode de înşelăciune    • Iaşi: Un tânăr a stat peste şase ore pe acoperişul unui hotel de 13 etaje din centrul oraşului şi a ameninţat că se aruncă    • Bancul zilei din data de 25 mai 2017    • Maxima zilei - 25 mai 2017    • Un tramvai numit...maidan! FOTO    • Grindeanu: În iunie se vor lansa pe SEAP licitaţiile pentru loturile 1 şi 5 din Autostrada Piteşti-Sibiu şi tronsonul Piteşti-Craiova    • Înălţarea Domnului, sărbătorită joi. Este şi Ziua Eroilor    • Ştii ce spune cafeaua preferată despre partenerul tău?    • Câţi bani câştigă un şofer Uber într-o lună    • Locuitorii a şapte oraşe pot ieşi mai repede la pensie    • Călcaţi pe coadă în tur, “lupii” i-au “muşcat” de cinci ori pe vălenari la ei acasă!    • Pensionarii, victime ale unei noi metode de înşelăciune    • Iaşi: Un tânăr a stat peste şase ore pe acoperişul unui hotel de 13 etaje din centrul oraşului şi a ameninţat că se aruncă    • Bancul zilei din data de 25 mai 2017    • Maxima zilei - 25 mai 2017    
Jurnalul Prahovean foloseşte cookies-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Aflaţi mai multe.
Joi - 25 mai 2017 7:27:12

Jurnalul Prahovean
ISSN 2344 – 1488; ISSN–L 2344 – 1488


Peştera de la Limanu: un oraş subteran ale cărui taine nu au fost descifrate


4 august 2015

citeşte totul despre:
intortocheat,
pantecele,
locul,
numai,
putut



rating     (39 vizualizări)

La numai câţiva kilometri de Mangalia, există o peşteră misterioasă în care cei mai mulţi care au păşit acolo, nu s-au mai întors. Ascunsă în pântecele unui deal, o lume străveche şi plină de mister încă nu se arată la faţă pentru a fi înţeleasă: Peştera de la Limanu.

Locul de sub dealul de la marginea comunei Limanu nu a putut fi niciodată explorat în întregime, din cauza labirintului întortocheat de peşteri, în care mulţi dintre cei care s-au aventurat mai mult decât trebuia s-au pierdut şi nu au mai găsit drumul la întoarcere. Legendele localnicilor spun că peştera aceasta ciudată este o poartă către lumea de dincolo de moarte.

Puţini dintre turiştii care vin vara pe plajele însorite ale Mării Negre de la Mangalia şi Vama Veche, ştiu că un pic mai încolo de asfaltul şoselei pe care păşesc, drumul duce către o lume plină de istorie şi abundă de mister încă nedesluşit de minţile înţelepte.

Intrarea în peşteră se face printr-o poartă metalică de la poalele dealului, mai jos de o pădurice de pini şi este străjuită de câteva pietre mari. Chipurile din piatră care se pot vedea la intrare au făcut ca peştera să primească şi denumirea de „La Icoane”, figuri care se presupune că ar fi fost scrijelite în piatră pentru locul prin care se intră în pământ. “Icoana înseamnă în limba veche “chip”, “imagine”. Nu e vorba de icoane în sensul creştin. Acolo erau nişte chipuri din piatră, chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptaţi, când am facut eu cercetări se vedeau clar trăsăturile umane, ochii, nasul, gura. Acum sunt răsturnaţi, nu cred că se mai vede ceva. Deci erau nişte capete de piatră care vegheau la intrarea în peşteră. De aceea sătenii au numit peştera “La Icoane”. Figurile astea au fost făcute probabil demult, în vremea dacilor, poate ca un semn de recunoaştere pentru locul prin care se intra sub pământ, ori cine ştie din ce alte motive”, povesteşte profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor.

Acesta vorbeşte cu tristeţe de inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani şi care acum nu mai există, fiind acoperite de mâzgâlituri moderne. Întreaga peşteră este vandalizată, acoperită de sute de graffiti ale vizitatorilor inconştienţi.

Totuşi, la aproape 200 de metri de cum păşeşti în Peştera de la Limanu, se mai pot vedea şi astăzi altare ale preoţilor daci şi un cap de om sculptat în calcar. După ce se înaintează tot mai mult în peşteră, drumurile se întretaie de mai multe ori. Uneori, chiar pământul se surpă, astupând intrarea deja folosită şi deschide o alta de a cărei existenţă nu se ştia.

Peştera are o lungime de aproape 4 kilometri şi sute de galerii care şerpuiesc pe sub sat. Se spune că în această peşteră s-au adăpostit dacii împreună cu toate bunurile lor mai de preţ, pentru că erau prigoniţi de către romani. Tot aici s-au adăpostit mai apoi primii creştini, în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii de afară.

De Peştera de la Limanu se leagă şi o serie de descoperiri ştiinţifice, printre care cea mai amănunţită a fost făcută de profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor (cel care a scris lucrarea „Labirintul subteran de la Limanu”).

Deşi descurajat de cei care auziseră că vrea să facă cercetări la Limanu, profesorul Boroneant a pornit, în anii ’70, în mare descoperire. El a găsit aici ceramică, atât romană, cât şi grecească, însă majoritatea era specific dacică, şi, totodată, a mai descoperit desene rupestre, figuri de oameni şi de animale.

Dintre ele se distinge, prin factura sa aparte, o figură umană, probabil un bărbat stând în picioare sau eventual pe un scaun. Capul este un pătrat umplut cu puncte, trunchiul un oval umplut tot cu puncte. Mâna dreaptă se sfârşeşte ca o pată neagră în formă circulară neregulată; în mâna stângă, personajul pare a ţine un scut pătrat. Demn de reţinut este faptul că, şi la celelalte figuri umane, mâinile se termină cu câte o pată de culoare neagră, lasând impresia unor obiecte ţinute în palmă.

La aproximativ 35 m de la intrare se află şi un bloc de piatră pe care sunt gravate trei figuri umane. Din păcate, reprezentarea a fost distrusă parţial.

Un interes deosebit prezintă figurile de călăreţi; caii văzuţi din profil sunt redaţi în galop, iar călăreţii au chipurile privite din faţă. Ca siluete şi mod de prezentare seamană în mod izbitor călăreţilor daci de pe ceramica descoperită în multe aşezări de pe aria locuită de traco-daci.

Celelalte desene – simbolurile religioase creştine, literele sau cuvintele în caractere chirilice – aparţin perioadei romano-bizantine şi celei ulterioare, fiind o dovadă că peştera de la Limanu a constituit un adăpost pentru populaţia locală până târziu către sec. X-XI e.n.

Cele mai vechi desene aparţin însă foarte probabil perioadei de maximă înflorire a culturii geto-dacice (sec. I i.e.n.) de când datează, conform arheologilor, amenajarea peşterii.

Peştera de la Limanu seamănă cu Peştera Mamut din Statele Unite, care este cea mai lungă peşteră din lume. Unele reprezentaţii ce se găsesc la Limanu sunt unice şi tipice, fiind de fapt cel mai mare labirint subteran din România.

Datorită unicităţii ei, Peştera de la Limanu a fost declarată în anul 1959 rezervaţie speologică.

 


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:

Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Din aceeaşi categorie:



















Grupul de firme Baupartner propune metode constructive inovatoare, pentru a răspunde în mod unic şi specific nevoilor fiecărui beneficiar în parte





















bancul_zilei

– Ce bine aratati, azi, mama soacra! Ati putea poza unui pictor chinez.
– Ce amabil esti Ionele, draga! Dar, de ce unui pictor chinez ?
– Pentru ca, de obicei, ei picteaza balauri…
















Scrie cu sufletul tău şi reciteşte cu sufletul altora. — Nicolae Iorga

Curs valutar
25 mai 2017


EUR
EURO = 4.5496 RON

Moneda euro a scăzut


USD
USD = 4.0533 RON

Dolarul american a scăzut



GBP
GBP = 5.2515 RON

Lira sterlina a scazut


Top articole

JurnalulPH Advertising va ofera servicii de publicitate si reclama online