V-aţi gândit vreodată că un mesaj pe care l-aţi postat sau apreciat pe o reţea de socializare şi căruia nu i-aţi dat prea multă atenţie ar putea să vă întoarcă viaţa pe dos?

Aveţi mare atenţie la informaţiile pe care le postaţi sau distribuiţi pe reţelele de socializare. Ceea ce declaraţi sau susţineţi ar putea să fie interpretat în defavoarea dumneavoastră şi ar putea să vă aducă cel puţin o anchetă penală. Deşi trăim în Uniunea Europeană şi avem dreptul garantat la liberă exprimare şi opinie, se pare că trebuie să fim mai atenţi pentru a nu atinge subiecte sensibile.

Recent, acestă problemă a fost adusă în atenţia publicului de cazul tinerei din Italia care a fost condamnată la 4 luni închisoare după ce a jignit poporul român pe pagina de Facebook, când a scris: „Eu şi poporul român nu ne vom înţelege bine niciodată, printre cur*e fără ruşine, îngrijitoare în depresie şi alte elemente urât mirositoare, necivilizate şi needucate. Până la urmă tot vă extermin”. Instanţa a considerat că tânăra a distribuit idei de ură rasială şi etnică. Postarea apăruse pe pagina personală a tinerei Michela Bartolotta cu patru ani în urmă şi fusese ştearsă ulterior.

Acuzata a încercat să îşi repare greşeala prin evenimente organizate pentru români şi să îşi ceară scuze în mod public, însă instanţa nu a luat în considerare aceste eforturi, mai mult, s-ar putea să fie penalizaţi şi cei care au dat Like postării.

Dar nu este singurul caz. În ultimii ani s-au înmulţit numărul persoanelor care au avut probleme cu legea din cauza reţelei Facebook. Printre aceştia se numără şi români, deşi e drept că nu toţi au avut probleme din cauza libertăţii de exprimare.

Un bărbat din Călăraşi, spre exemplu, a fost condamnat la 2 ani de închisoare după ce a accesat contul de Facebook al şotiei, iar în Sălaj, un tânăr a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru şantaj şi hărţuire, pe Facebook, asupra unei tinere.

În 2016, un bărbat din Germania a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare din cauză că a scris comentarii ofensatoare la adresa evreilor şi imigranţilor.

În 2015, un elveţian în vârstă de 45 de ani a fost condamnat cu suspendare pentru defăimare după ce a apreciat şase articole care evocau posibile poziţii rasiste şi antisemite ale unei asociaţii pentru drepturile animalelor.

Un bărbat din Spania a fost condamnat la 9 luni de închisoare cu executare, pentru un mesaj sarcastic la adresa fostei iubite. Bărbatul a lăsat un comentariu în dreptul unei poze postate de femeie pe contul personal de Facebook: „Înţeleg, iubito, ce faci aici. Arată-le ce ai”. El avea restricţie de a o contacta prin orice fel de mijloc şi după reacţie a primit 9 luni de închisoare.

În octombrie 2013, un tânăr englez de 19 ani, Matt Woods, a fost condamnat la trei luni de închisoare pentru o serie de comentarii inadecvate despre doi copii dispăruţi. Printre comentariile care l-au încriminat pe bărbat a fost şi afirmaţia „Cine ar răpi un copil roşcat?”

În 2017, pakistanezul Taimoore Raza a fost condamnat la moarte, fiind acuzat de blasfemie online, pentru că a postat declaraţii defăimătoare despre religie.

Tot în 2017, un alt bărbat din Thailanda a fost condamnat la 35 de ani de închisoare după ce a insultat familia regală, tot online.

Mai mult, de la începutul anului 2016, în Franţa, părinţii care postează fotografii jenante cu copiii lor pe aceeaşi reţea sunt pasibili de închisoare sau amendă usturătoare.

Cazuri ca acestea ne demonstrează că ce se întâmplă în online nu rămâne în online, ci poate deveni cât se poate de real.

Asemenea greşeli ar trebui să ne facă mai atenţi, să ne gândim înainte să ne exprimăm furia în mediul online, deoarece profilul personal de Facebook este considerat spaţiu public şi nu privat, o persoană putând fi trasă la răspundere, fie penală, fie civilă, pentru afirmaţiile publicate acolo, după cum arată o decizie luată de magistraţii de la Curtea Supremă, încă din 2014.